Rezumat: Timp de citire 30 de secunde
Boala inflamatorie intestinala (BII) este termenul general folosit pentru a descrie afectiunile de natura cronica ce afecteaza tractul digestiv printr-un proces inflamator de lunga durata. Aceste tipuri de boli, din pacate, sunt foarte frecvente in ziua de astazi si in mod fundamental reflecta schimbarile in stilul de viata, inclusiv in ceea ce priveste dieta, stresul si alimentatia, al omului modern. Boala influenteaza profund calitatea vietii si se prezinta cu episoade neplacuta, uneori imprevizibile si fara legatura cu alimentarea, de durere abdominala, diaree, flatulenta.
In acest articol iti explicam ce este mai exact aceasta boala, cum apare si care sunt formele sale. Avem in vedere si cauzele si factorii de risc implicati, simptomele carora sa le acorzi atentie si care sunt optiunile de tratament. In plus, iti oferim recomandari nutritionale in ceea ce priveste dieta ce te poate ajuta sa gestionezi mai bine boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate).
Ce este boala inflamatorie intestinala?
Boala inflamatorie intestinala este o afectiune digestiva cronica. Desi cauzele exacte nu sunt in totalitate cunoscute, tot mai multe teorii sugereaza ca este o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar ataca propriile structuri din tubul digestiv, in special intestinul. Se ajunge, astfel, la inflamatia persistenta, deseori profunda, care poate afecta diferite segmente intestinale provocand leziuni, disconfort si tulburari digestive.
Mecanismele bolii presupun un dezechilibrul intre microbiomul intestinal (bacteriile de la nivel intestinal), bariera intestinala si sistemul imunitar. Intr-un organism sanatos, toate acestea sunt in sinergie si functioneaza armonios. In boala inflamatorie intestinala, totusi, sistemul imunitar pare sa perceapa in mod eronat bacteriile intestinale sau alti factori ca fiind un pericol. Si, astfel, reactioneaza printr-un proces inflamator continuu, greu de gestionat fara tratament.
Este important de inteles ca boala inflamatorie intestinala nu este cauzata de stresul cronic sau de alimentatia nepotrivita, dar acesti factori nu pot fi subestimati in ceea ce priveste potentialul lor de a agrava simptomele bolii.
Tipuri de boala inflamatorie intestinala
Exista doua tipuri principale de boala inflamatorie intestinala: boala Crohn si colita ulcerativa. Desi au simptome comune, cele doua boli se diferentiaza clinic prin localizarea inflamatiei, dar si prin modul in care afecteaza intestinul.
Boala Crohn, de exemplu, poate afecta orice segment al tractului digestiv – de la gura, pana la anus, insa cel mai frecvent sunt implicate intestinul subtire si cel gros. In boala Crohn, vorbim despre o inflamatie profunda, ce poate ajunge pana in straturile profunde ale peretelui intestinal, provocand uneori complicatii severe precum fistule sau stenoze.
Pe de alta parte, colita ulcerativa afecteaza doar intestinul gros (colonul) si in special mucoasa acestuia, nu peretele. Inflamatia este mai superficiala, de suprafata, insa se poate extinde pe un teritoriu mai mare a colonului, determinand episoade de diaree cu sange si crampe abdominale.
Exista cazuri in care simptomele pacientului, precum si modificarile la nivelul intestinului, nu permit o clara diferentiere intre subtipurile de colita. In astfel de situatii, diagnosticul stabilit este cel de „colita indeterminata”.
Boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate) – cauze si factori de risc
Dupa cum deja am mentionat, cauza exacta a aparitiei bolii inflamatorii intestinale nu este, inca, cunoscuta. Au fost presupuse mai multe teorii, dar niciuna nu este universal valabila pentru toti pacientii. Singura caracteristica constanta a bolii Crohn, de exemplu, este faptul ca are o foarte puternica legatura cu fumatul – fumatorii au un risc mai mare de a dezvolta boala Crohn.
Surprinzator, insa, este ca fumatul are un rol protectiv in ceea ce priveste riscul de colita (forma ulcerativa). Evident, riscurile fumatului depasesc cu mult beneficiile acestuia. Cercetarile arata faptul ca boala inflamatorie intestinala are la baza interactiunea complexa intre o predispozitie genetica a pacientului, dezechilibrele de la nivelul microflorei intestinale si factorii de mediu.
Persoanele care au in familie cazuri de boala inflamatorie intestinala au un risc mai crescut de a dezvolta aceeasi boala. Dezechilibrele in flora intestinala, mai ales dupa tratamentele pe baza de antibiotice, pot contribui la declansarea inflamatiei. Stresul nu cauzeaza in mod direct starea inflamatorie, dar poate agrava simptomele. Acelasi lucru este valabil si pentru dieta alimentara sau expunerea la substante toxice.
Boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate) – simptome si manifestari
Simptomele bolii inflamatorii intestinale pot varia foarte mult de la o persoana la alta, in functie de tipul bolii, de localizarea inflamatiei si de severitatea acesteia. In general, cele mai frecvente semne sunt durerile abdominale (mai ales in partea inferioara sau laterala a abdomenului), stari diareice (persistente, uneori cu sange sau mucus), scadere in greutate, oboseala marcanta si, in cazuri foarte rare, febra nejustificata.
Boala Crohn se prezinta cu durere in partea inferioara dreapta, iar colita ulcerativa se prezinta cu durere in special in partea inferioara stanga. Greata si varsaturile sunt mai frecvente in cazul bolii Crohn. Un alt simptom important este senzatia de defecatie incompleta sau nevoia urgenta de a merge la toaleta, chiar si in lipsa eliminarii unui scaun consistent. In colita ulcerativa, spre exemplu, prezenta diareei cu sange (cu sau fara mucus) este aproape constanta.
Unii pacienti cu colita ulcerativa se pot confrunta cu constipatie atunci cand inflamatia cronica este localizata la nivelul rectului. Pe langa simptomele digestive, boala inflamatorie intestinala in stadii avansate poate afecta si alte parti ale corpului, cu simptome precum spondiloartropatia anchilozanta, artrita, stomatita aftoasa, uveita, eritemul nodos.
Alternative de tratament pentru boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate)
Nu exista tratament curativ, acesta avand drept scop ameliorarea inflamatiei asociate, calmarea simptomelor si prevenirea complicatiilor. Este esential ca tratamentul pentru intestine inflamate sa fie stabilit de un medic gastroenterolog, in functie de forma si severitatea bolii.
In primul rand, medicamentele antiinflamatoare intestinale, cum ar fi derivatul de 5-ASA (acid 5-aminosalicilic; mesalazina) se recomanda in forme usoare, in special in colita ulcerativa. Pot fi administrati corticosteroizi in formele moderate sau severe, pentru a ameliora inflamatia, dar nu se recomanda pe termen lung din cauza efectelor secundare.
Pentru controlul bolii pe termen lung, se recurge adesea la medicamente imunosupresoare, care regleaza reactia anormala a sistemului imunitar. Totusi, nu este o practica comuna. Mai ales in ultimii ani, terapia biologica a devenit o optiune eficienta, insa accesibilitatea ei ramane limitata pentru majoritatea pacientilor cu boala inflamatorie intestinala.
In cazuri rare, cand boala inflamatorie este foarte severa sau deja se prezinta cu complicatii, se ridica necesitatea interventiei chirurgicale pentru a indeparta segmentul intestinal afectat.
Regim recomandat in boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate)
Alimentatia joaca un rol esential la persoanele cu intestine inflamate, chiar daca nu se considera a fi o cauza a acesteia. Un regim alimentar adaptat reduce frecventa si intensitatea puseelor „de atac” ale bolii (aceasta fiind insotita de episoade aparente de insanatosire, fara simptome, doar pentru a reaparea ulterior).
In primul rand, trebuie tinut cont de faptul ca nu exista o „dieta universala” valabila pentru toti pacientii cu intestine inflamate. Regimul trebuie adaptat in functie de tolerantele personale, de faza bolii (activa sau remisie) si in functie de stilul general de viata si nivelul de activitate.
Este recomandat ca persoanele cu boala inflamatorie intestinala sa tina un jurnal alimentar, unde sa isi noteze ce au mancat intr-o zi si ce portii, pentru a vedea cum reactioneaza la dieta. Ulterior, daca apar simptome, pot identifica cu acuratete ce aliment nu le prieste.
Alimente permise in boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate)
Iti recomandam sa incluzi in alimentatie alimente gatite prin fierbere, coacere sau la aburi, ce sunt mai usor de digerat. Orezul alb, cartofii fierti, pastele simple, carnea slaba (pui, curcan sau peste alb), ouale fierte pot fi optiuni bune in perioadele de activitate a bolii.
Merele coapte (daca nu va provoaca aciditate), bananele, dovlecelul, morcovii fierti, precum si supele limpezi de legume sunt, in general, bine tolerate de catre pacienti. Este important sa iti asiguri o hidratare adecvata, mai ales in caz de diaree, si sa eviti mesele foarte consistente. Mai degraba, alege portii mici si dese.
Alimente interzise in boala inflamatorie intestinala (intestine inflamate)
Pe durata episoadelor active de boala inflamatorie intestinala, este bine sa eviti alimentele care sunt bogate in fibre insolubile – leguminoase, varza, conopida, semintele, alimentele integrale. Opteaza, in schimb, pentru fibre solubile (ovaz, banane).
La multi pacienti, lactatele agraveaza simptomele de boala inflamatorie intestinala, iar acelasi lucru este valabil si pentru mancarurile prajite, condimentate, dulciurile concentrate si bauturile carbogazoase. Persoanele cu intestine inflamate ar trebui sa renunte la fumat si sa limiteze, pe cat posibil, consumul de cafea si, mai ales, de alcool.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
