Rezumat: timp de citire 30 de secunde
Degenerescenta grasoasa a ficatului este o afectiune frecventa datorata acumularii de grasime in celulele hepatice. De aceea se mai numeste si boala ficatului gras, fiind o afectiune specifica mai ales persoanelor supraponderale si obeze. Diabetul zaharat si valorile crescute ale colesterolului si trigliceridelor sunt alti factori de risc, la fel si consumul excesiv de alcool. Desi asimptomatica, degenerescenta grasoasa a ficatului afecteaza progresiv functiile hepatice, iar aparitia primelor simptome este un semn ca boala deja a progresat si a dat nastere unor complicatii. Depistata la timp, se poate vindeca doar prin adoptarea unui stil de viata mai sanatos cu accent pe alimentatie si miscare, aceasta fiind si principala modalitate prin care degenerescenta grasoasa a ficatului poate fi prevenita.
Degenerescenta grasoasa a ficatului se mai numeste steatoza hepatica iar o alta denumire mai sugestiva in privinta caracteristicilor sale este „boala ficatului gras”. Asadar, in degenerescenta grasoasa a ficatului, acest organ acumuleaza grasime in exces, fapt care, odata cu trecerea timpului, incepe sa-i afecteze functionarea normala si sa dea nastere unor complicatii de multe ori majore.
Din pacate, la momentul actual, degenerescenta grasoasa a ficatului a ajuns la o incidenta foarte ridicata, dat fiind faptul ca este influentata de factori specifici stilului de viata modern. Multi pacienti au degenerescenta grasoasa a ficatului fara sa fie constienti de acest lucru intrucat boala este asimptomatica in fazele incipiente, iar atunci cand simptomele apar, acestea se datoreaza in special complicatiilor asociate.
Exista insa indicii care sugereaza un risc crescut de existenta a acestei afectiuni, iar din acest material poti afla toate informatiile in ceea ce o priveste.
In ce consta degenerescenta grasoasa a ficatului
De ani buni, degenerescenta grasoasa a ficatului se numara printre cele mai frecvente afectiuni hepatice, constituind la randul sau un factor determinant pentru alte boli specifice ficatului. Vorbim de un organ considerat uzina organismului datorita celor aproximativ 500 de functii pe care le indeplineste, printre care se numara si metabolismul grasimilor. O parte din grasimi sunt transformate in energie iar excesul este transformat in trigliceride, dintre care o parte raman stocate in ficat iar altele sunt eliberate in sange pentru a fi depozitate in tesuturile adipoase. In ficat, grasimile sunt stocate in celule specifice numite hepatocite, iar in mod normal procentul de grasime din acest organ nu trebuie sa depaseasca 10%. Atunci cand in hepatocite se acumuleaza o cantitate mai mare de grasimi apare degenerescenta grasoasa a ficatului.
Asadar, degenerescenta grasoasa a ficatului este o afectiune caracterizata de acumularea excesiva de grasimi in celulele hepatice, ceea ce duce la perturbarea functionarii acestora, implicit a functiilor ficatului.
Ce factori pot cauza degenerescenta grasoasa a ficatului
Degenerescenta grasoasa a ficatului a ajuns la o incidenta crescuta la momentul actual din cauza faptului ca aparitia sa este asociata cu o serie de factori specifici stilului de viata modern, care nu poate fi considerat unul foarte sanatos. De multe ori, degenerescenta grasoasa a ficatului este rezultatul unui cumul de mai multi astfel de factori, pe care ti-i prezentam pe rand in cele ce urmeaza.
Excesul ponderal
Riscul de a dezvolta degenerescenta grasoasa a ficatului creste cu fiecare kilogram acumulat peste greutatea normala, astfel ca excesul ponderal este una din cele mai frecvente cauze pentru aceasta afectiune. Pe fondul dezvoltarii tesutului adipos, molecule de grasime ajung in ficat prin intermediul sangelui si se depun in celulele hepatice. Asadar, persoanele supraponderale sunt predispuse la degenerescenta grasoasa a ficatului, iar in cazul pacientilor obezitate riscul este de aproximativ 5 ori mai mare in comparatie cu persoanele cu o greutate normala.
Dislipidemia
Este o tulburare a metabolismului grasimilor ce determina niveluri crescute de trigliceride si colesterol rau (LDL), in timp ce nivelul colesterolului bun (HDL) este sub valorile optime. Vorbim asadar de o perturbare a echilibrului lipidelor in sange, cu o crestere a nivelului de grasimi care evident ca se vor acumula si in celulele hepatice, cauzand degenerescenta grasoasa a ficatului.
Rezistenta la insulina si diabetul zaharat de tip 2
Sunt doi factori care merg mana in mana intrucat rezistenta la insulina duce in cele din urma la aparitia diabetului, pe fondul cresterii glicemiei. Insulina e un hormon pancreatic ce intermediaza absorbtia glucozei din sange in celule, prin sensibilizarea unor receptori specifici de pe membrana celulara. Cand sensibilitatea acestor receptori scade, apare rezistenta la insulina ce are ca rezultat cresterea glicemiei si a concentratiei de insulina in sange. Astfel apare diabetul de tip 2 iar o alta consecinta este cresterea concentratiei de grasime in celulele hepatice. Asa se explica faptul ca aproximativ 70% din pacientii cu diabet zaharat de tip 2 au si degenerescenta grasoasa a ficatului.
Consumul de alcool
Alcoolul este o toxina care ajunge in ficat, iar procesul de metabolizare afecteaza prin diferite mecanisme modul in care acest organ gestioneaza grasimile. Astfel, pe fondul consumului frecvent de alcool, lipidele se acumuleaza treptat in celulele hepatice si se ajunge la degenerescenta grasoasa a ficatului, care in acest caz se mai numeste si steatoza alcoolica.
Alte cauze posibile
Degenerescenta grasoasa a ficatului mai poate aparea pe fondul unor probleme hepatice care afecteaza metabolismul grasimilor, al hipotiroidismului, carentei de vitamina D, al expunerii prelungite la toxine sau al administrarii unor medicamente. De asemenea, si mostenirea generica poate fi un alt factor determinant, persoanele care au rude apropiate cu degenerescenta grasoasa a ficatului prezentand un risc mai ridicat de a dezvolta boala.
Cum se manifesta degenerescenta grasoasa a ficatului
Una dintre problemele acestei boli consta in faptul ca este asimptomatica multa vreme de la debut. Desi la prima vedere poate parea un aspect pozitiv, asociat cu un risc scazut, lipsa simptomelor in degenerescenta grasoasa a ficatului favorizeaza progresia bolii si aparitia complicatiilor. Prin urmare, pacientii cu degenerescenta grasoasa a ficatului pot trai ani in sir cu aceasta boala fara a simti nimic suspect pentru ca la un moment dat sa apara simptome asociate unor afectiuni hepatice mai severe, semn ca s-a ajuns la complicatii.
Astfel de simptome se pot manifesta prin:
- Oboseala persistenta;
- Disconfort sau durere in partea dreapta a abdomenului superior;
- Scaderea apetitului asociata deseori cu senzatia de greata;
- Balonare;
- Scadere in greutate;
- Urina inchisa la culoare;
- Paloare la nivelul fetei si tegumentelor.
Inainte de aparitia acestor simptome, exista insa cateva semne ce indica o probabilitate crescuta ca o persoana sa aiba degenerescenta grasoasa a ficatului. Iata care sunt acestea:
- Indice de masa corporala peste valoarea normala;
- Valori crescute ale glicemiei sau colesterolului si trigliceridelor stabilite prin analize de sange;
- Obezitate;
- Diagnosticul de diabet zaharat de tip 2;
- Alte afectiuni hepatice.
De asemenea, o persoana sedentara si/sau care are o alimentatie nesanatoasa, bogata in grasimi si calorii, este susceptibila de a suferi de degenerescenta grasoasa a ficatului, chiar daca nu prezinta niciun fel de simptome.
Cum se diagnosticheaza degenerescenta grasoasa a ficatului
In general, fiind vorba de o boala asimptomatica, degenerescenta grasoasa a ficatului este descoperita intamplator, cu ocazia analizelor de rutina sau a investigatiilor pentru alte probleme de sanatate. Pe baza indiciilor mentionate mai devreme, un medic gastroenterolog poate intui cu usurinta prezenta bolii iar pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare cateva investigatii, cupa cum urmeaza:
- Analize de sange, pentru stabilirea nivelului de colesterol, trigliceride si a glicemiei;
- Ecografia abdominala, ce permite vizualizarea ficatului si examinarea detaliata a aspectului acestuia pentru a depista modificarile determinate de degenerescenta grasoasa a ficatului;
- Elastografia hepatica, este o alta procedura imagistica prin care se testeaza duritatea tesutului hepatic afectat de steatoza. Cu cat tesutul este mai dur si mai putin elastic, cu atat exista posibilitatea ca degenerescenta grasoasa a ficatului sa fie asociata cu formarea de tesut cicatricial si aparitia fibrozei.
- Biopsia hepatica, ce presupune prelevarea unei probe din tesutul hepatic pentru a fi analizata in laborator. Se recomanda atunci cand diagnosticul nu poate fi stabilit prin alte metode, sau cand exista suspiciunea de cancer hepatic asociat cu degenerescenta grasoasa a ficatului.
Optiuni de tratament pentru degenerescenta grasoasa a ficatului
Cu cat degenerescenta grasoasa a ficatului este depistata in faze incipiente, cu atat se poate vindeca mai usor, doar prin simpla modificare a stilului de viata. Daca nu dezvolta complicatii, degenerescenta grasoasa a ficatului este complet vindecabila, scopul tratamentului fiind eliminarea excesului de grasime din celulele hepatice.
Pentru aceasta este importanta mentinerea unui indice de masa corporala normal prin adaptarea alimentatiei si prin miscare. Astfel, pacientilor cu degenerescenta grasoasa a ficatului li se recomanda o dieta echilibrata axata pe fructe si legume, carne slaba, peste, cereale integrale, lactate degresate nuci si seminte. Aceste alimente sunt bogate in minerale, vitamine, fibre, antioxidanti si grasimi sanatoase, care ajuta ficatul sa metabolizeze mai eficient lipidele.
De cealalta parte, sunt de evitat alimentele cu un aport caloric ridicat, mai exact dulciurile, carnea si tot ceea ce contine grasimi de origine animala, prajelile, produsele de panificatie din faina rafinata si alimentele tip fast food. De asemenea, sunt trebuie evitate alimentele procesate industrial cum ar fi mezelurile sau conservele, intrucat contin cantitati mari de aditivi ce pot afecta functionarea ficatului.
Alimentatia trebuie sustinuta si de un program de activitati fizice pentru stimularea arderii grasimilor, fiind recomandate cel putin 30 de minute pe zi de miscare moderata sau intensa. Miza e sa slabesti intre 500 de grame si un kilogram pe saptamana, pana cand reduci cu 10% greutatea corporala, ceea ce determina si o scadere semnificativa a grasimii din ficat.
Nu in ultimul rand, se impune renuntarea la consumul de alcool, fiind vorba de una din cele mai puternice toxine cu care se confrunta ficatul.
In paralel este importanta si monitorizarea pacientilor prin analize si controale medicale periodice pentru evaluarea indicatorilor sanatatii ficatului.
Mai trebuie precizat ca aceleasi masuri sunt recomandate si cand vine vorba de prevenirea degenerescentei grasoase a ficatului.
Ce complicatii poate da degenerescenta grasoasa a ficatului
Netratata la timp, degenerescenta grasoasa a ficatului afecteaza treptat functionarea acestui organ prin acumularea unei cantitati tot mai mari de grasime, putandu-se ajunge astfel la afectiuni mult mai severe.
Capacitatea regenerativa a tesutului hepatic se reduce, iar prin distrugerea hepatocitelor din ficat se creeaza tesut cicatricial, care este nefunctional. Apare astfel fibroza hepatica iar pe masura ce tesutul cicatricial se extinde, se reduce capacitatea factionala a ficatului. Fibroza extinsa duce la aparitia cirozei hepatice, ce evolueaza catre insuficienta hepatica pe fondul distrugerii iremediabile a ficatului.
Totodata, degenerescenta grasoasa a ficatului poate favoriza dezvoltarea unor formatiuni tumorale si aparitia cancerului hepatic.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
