Multe din problemele digestive pot avea la baza un deficit de bila, diagnostic pe care multi pacienti nu il iau in considerare inca de la inceput. Se intampla aceasta pentru ca despre deficitul de bila se vorbeste mai putin decat despre alte afectiuni digestive iar pentru multi oameni inca nu este foarte clar ce rol are aceasta substanta in organism si ce consecinte poate avea lipsa ei sau producerea in cantitati insuficiente.
De aceea ne-am decis sa vorbim in cele ce urmeaza despre deficitul de bila, cauzele care il genereaza, simptomele specifice si optiunile de tratament pentru evitarea complicatiilor ce pot surveni.
Importanta bilei pentru o digestie sanatoasa
Nu putem vorbi despre deficit de bila fara a explica mai intai ce este aceasta substanta si ce roluri indeplineste, asa ca incepem cu o scurt prezentare. Bila este un lichid produs de ficat cu scopul de a contribui la digestia grasimilor si totodata de a elimina surplusul de colesterol rau (LDL) si alte substante reziduale, prin tractul digestiv. Bila ajunge in duoden – adica in prima portiune a intestinului subtire, care porneste din stomac – din vezica biliara, care o elibereaza prin niste canale in momentul in care sunt consumate alimente cu un continut crescut de grasimi. Asa cum spuneam, bila este implicata in digestia grasimilor, mai exact in emulsificarea acestora pentru a fi mai usor absorbite din intestinul subtire in sange.
Asa se explica de ce un deficit de bila duce la aparitia unor probleme digestive ce se datoreaza grasimilor nedigerate, care in final sunt eliminate prin scaun. Totodata, prin facilitarea digestiei grasimilor, bila contribuie si la absorbtia vitaminelor liposolubile, mai exact a acelor vitamine care se dizolva in grasime.
Ce inseamna deficit de bila (hipocolie)?
Prin deficit de bila se intelege o scadere sub limita optima a cantitatii de bila care ajunge in tractul digestiv. Aceasta scadere poate aparea fie ca urmare a unei probleme hepatice care afecteaza productia de bila, fie ca urmare a unei disfunctii a vezicii biliare – numita si colecist – care nu mai pompeaza eficient bila in duoden, fie ca urmare a obturarii sau infundarii canalelor prin care bila ajunge din ficat in colecist si de aici in duoden. Asadar, deficitul de bila poate avea trei cauze insa poate fi si un rezultat al unui cumul intre factorii mentionati mai sus.
In mod normal, ficatul secreta intre 400 si 800 de mililitri de bila pe zi, iar despre deficit de bila se poate vorbi cand aceasta cantitate scade si nu mai acopera necesarul organismului pentru a asigura o digestie optima si o eliminare eficienta a toxinelor si colesterolului din ficat.
Cum functioneaza bila in mod normal?
Bila contine acizi biliari, fosfolipide, saruri biliare, colesterol si bilirubina, care este un produs rezidual rezultat din descompunerea hemoglobinei. Atunci cand este secretata de ficat, bila are un continut ridicat de apa insa odata ajunsa in vezica biliara, o buna parte din apa este eliminata iar bila se transform intr-o solutie mai concentrata.
Cand sunt consumate alimente care contin grasimi, vezica biliara primeste un semnal prin intermediul unui hormon si elibereaza in douden bila stocata, care indeplineste doua roluri principale. Primul consta in facilitatea digestiei grasimilor, care sunt emulsificate cu ajutorul sarurilor biliare. Emulsificarea consta in transformarea grasimilor in particule foarte mici, care sunt dispersate in apa din intestin si astfel sunt mai usor procesate de enzimele digestive pentru a fi absorbite apoi in sange.
Al doilea rol al bilei consta in curatarea ficatului de colesterolul in exces, bilirubina si alte substante reziduale. Prin intermediul bilei, aceste substante ajung in tractul digestiv de unde sunt eliminate pe cale naturala prin materiile fecale.
In acelasi timp, bila are si un efect antibacterian datorita caruia contribuie la mentinerea echilibrului florei intestinale.
Deficit de bila: care sunt cauzele?
Dupa cum am aratat mai devreme, exista trei tipuri de cauze care pot genera deficit de bila, constand in disfunctii ale ficatului, colecistului sau obstructii ale canalelor prin care bila secretata de ficat ajunge in cele din urma in duoden. In continuare vom face o prezentare mai detaliata a celor trei categorii de cauze care determina un deficit de bila.
Afectiunile hepatice
Producerea de bila este doar una din cele aproximativ 500 de functii pe care le indeplineste ficatul, care joaca un rol important in detoxifierea organismului, metabolismul macronutrientilor si stocarea unor vitamine si minerale. Suprasolicitarea ficatului prin excesul grasime, alcool sau toxine acumulate precum si infectiile cu virusuri hepatitice sau aparitia tumorilor hepatice pot afecta si capacitatea acestui organ de a produce bila. Astfel, un deficit de bila poate fi asociat cu afectiuni precum steatoza hepatica, numita si boala ficatului gras, ciroza, hepatitele de tip A, B sau C, cancerul hepatic.
Disfunctiile vezicii biliare
Chiar daca ficatul functioneaza normal, este posibila aparitia unui deficit de bila pe fondul unor probleme la nivelul colecistului. Aici bila este stocata si transformata intr-o substanta mai concentrata, iar cand sistemul digestiv transmite semnale prin intermediul hormonului specific, este eliberata in duoden pentru a ajuta la digestia grasimilor si a elimina o parte din substantele reziduale.
Atunci cand vezica nu se mai contracta eficient apare dischinezia biliara sau „bila lenesa” – o afectiune care cauzeaza si deficit de bila. De asemenea, inflamarea vezicii din diferite cauze afecteaza functionarea acesteia si poate duce la deficit de bila, iar o alta cauza poate fi slaba stimulare hormonala.
Blocajele canalelor biliare
Prin canalele biliare, bila secretata din ficat ajunge in colecist si tot o prin aceste canale este evacuata ulterior in duoden. Evident ca obstructionarea acestor canale poate duce la deficit de bila, iar astfel de blocaje apar ca urmare a formarii de calculi biliari, a ingustarii canalelor biliare, a formarii unor mase tumorale sau in urma aparitiei unor infectii care declanseaza un proces inflamator.
Colecistectomia
Colecistectomia este operatia de indepartare a vezicii biliare, care constituie cea mai eficienta optiune terapeutica in cazul litiazei biliare adica al formarii de pietre la fiere. Se poate trai foarte bine si fara colecist, insa lipsa acestui organ poate duce la deficit de bila daca nu se respecta recomandarile specifice de care pacientii cu colecistectomie trebuie sa tina cont.
Ce simptome apar la pacientii cu deficit de bila?
Simptomele date de un deficit de bila se manifesta preponderent in plan digestiv, fiind adesea confundate cu o tulburare digestiva trecatoare, ceea ce intarzie de multe ori stabilirea diagnosticului. Printre principalele manifestarile specifice asociate cu un deficit de bila se numara urmatoarele.
- Balonare si flatulenta – sunt cele mai frecvente simptome care insotesc un deficit de bila si se manifesta dupa fiecare masa, din cauza digestiei incomplete a grasimilor;
- Steatoree – este un simptom caracterizat de prezenta grasimii in scaunele eliminate, care sunt deschise la culoare, cu o consistenta uleioasa si un puternic miros neplacut;
- Greata – apare mai ales dupa mesele bogate in grasimi iar ulterior pacientii cu deficit de bila dezvolta o aversiune fata de alimentele grase;
- Oboseala cronica – se explica prin deficitul de vitamine liposolubile, care nu mai sunt absorbite in cantitati suficiente;
- Pierdere in greutate – se datoreaza aportului scazut de grasimi si reducerii apetitului pe fondul greturilor si disconfortului abdominal.
Deficit de bila netratat, riscuri pe termen lung
Deficitul de bila nu este o problema care sa poata fi ignorata pentru prea mult timp, atat prin prisma simptomelor neplacute, cat si a riscurilor de complicatii grave ce pot aparea ca urmare a unei digestii deficitare a grasimilor.
In prima faza, deficitul de bila duce la malabsorbtie, pentru ca grasimile din alimente raman in intestine si sunt eliminate in buna parte in loc sa fie absorbite in sange si sa isi indeplineasca rolurile specifice in organism. In grasimi se dizolva si vitaminele liposolubile (A, D, K si E) care in cazul deficitului de bila nu mai sunt nici ele absorbite eficient in organism si astfel apar deficitele nutritionale iar la randul lor duc la aparitia altor complicatii.
Deficitul de bila afecteaza in mod direct si ficatul, pentru ca toxinele care trebuie eliminate se acumuleaza la nivelul acestui organ generand mai devreme sau mai tarziu probleme hepatice.
Nu in ultimul rand, creste riscul de infectii digestive pe fondul dezechilibrelor ce apar la nivelul florei intestinale, deficitul de bila favorizand dezvoltarea bacteriilor patogene.
Cum se stabileste diagnosticul de deficit de bila?
Ca orice protocol de diagnostic, primul pas este anamneza, ce consta intr-o discutie dintre medic si pacient, pe tema simptomelor, modului de manifestare si frecventei, a istoricului medical, alimentatiei si stilului de viata.
Urmeaza examenul clinic, care se concentreaza asupra zonei abdominale pentru identificarea semnelor de inflamatie la nivelul ficatului si vezicii biliare. Este necesar si un set de analize de sange pentru evaluarea functiilor ficatului, iar in cazul pacientilor cu steatoree puternica poate fi necesara si o coprocultura cu masurarea nivelului de grasimi nedigerate din scaun. De asemenea, protocolul de diagnostic mai poate include teste specifice pentru evaluarea functiei vezicii biliare si investigatii imagistice precum ecografia abdominala, tomografia computerizata sau examenul RMN.
Solutii pentru deficitul de bila
Tratamentul pentru deficit de bila se stabileste in functie de cauza generatoare, avand ca scop restabilirea unei digestii normale a grasimilor si ameliorarea simptomelor neplacute. In cazul unei secretii reduse de bila se administreaza medicamente care stimuleaza aceasta functie a ficatului iar pentru a suplini deficitul se recomanda suplimente cu saruri biliare si enzime digestive care contribuie la o mai buna digestie a grasimilor. Totodata, daca problema este la ficat, se recomanda si administrarea de suplimente cu rol hepatoprotector, pana la reluarea secretiei normale de bila.
Daca deficitul de bila este cauzat de o disfunctie a colecistului sau de formarea calculilor biliari care infunda canalele de evacuare, solutia recomandata consta in excizia vezicii biliare, urmata de respectarea unui regim special pentru a suplini lipsa acestui organ.
Prevenirea deficitului de bila
Adoptarea unui stil de viata sanatos este cea mai buna masura de prevenire a deficitului de bila, punand accentul pe dieta si miscare. Mai exact, se recomanda alimentele „usoare”, bogate in fibre si grasimi sanatoase si evitarea exceselor alimentare, cu precadere a mancarurilor grase si a prajelilor. Pentru protejarea ficatului se recomanda evitarea consumului de alcool, a fumatului si a excesului de grasimi saturate, precum si mentinerea unui indice de masa corporala normal. Medicamentele administrate in exces si alte substante toxice pot afecta ficatul, la fel si nerespectarea regulilor elementare de igiena care pot duce la aparitia hepatitei de tip A.
De asemenea, hidratarea si miscarea contribuie la imbunatatirea digestiei si totodata a mentinerii functionarii normale a ficatului si vezicii biliare.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
