fbpx

Flebita: ce este, de ce apare, ce solutii exista?

Click pe meniu. Avem pentru tine peste 100 de suplimente alimentare si cosmetice!

Rezumat: timp de citire 30 de secunde

Flebita este o afectiune caracterizata de inflamarea unei vene ca urmare a unui traumatism, a unei leziuni a peretelui venos sau a unei infectii. Apare adesea la nivelul membrelor superioare dupa administrarea unor tratamente intravenoase sau recoltarea de sange. In celelalte situatii este localizata preponderent la nivelul picioarelor. Se manifesta prin durere in zona afectata, sensibilitate crescuta la nivelul pielii, aparitia de umflaturi si de noduli durerosi. In functie de venele la care apare, flebita poate fi superficiala sau profunda. Principalul risc consta in formarea unor cheaguri care pot sa blocheze circulatia sanguina si totodata pot ajunge pana in plamani, cauzand embolie pulmonara ce poate duce la deces.

Flebita este o afectiune venoasa cu simptome care nu o fac sa treaca neobservata dar care uneori se dovedeste a nu fi foarte grava. Cu toate acestea, orice forma de flebita trebuie abordata cu toata seriozitatea, pentru ca oricand pot surveni complicatii din cele mai severe. Teoretic, flebita poate aparea la nivelul oricarei vene din corp. Insa cel mai adesea este localizata la membrele inferioare, acolo unde circulatia venoasa infrunta forta gravitationala.

In functie de venele afectate, flebita poate avea forme superficiale sau profunde, iar de multe ori este asociata cu formarea cheagurilor de sange, numite si trombi.

Din acest articol poti afla totul despre flebita si cauzele sale, precum si despre simptome, diagnostic, tratament posibile complicatii si metode preventive.

Cum poate fi definita flebita

Flebita apare atunci cand o vena se inflameaza fiind o afectiune destul de frecventa care vine deseori ca o consecinta a unui traumatism sau a unui tratament administrat intravenos. Atunci cand peretele venos este lezat, mecanismul imunitar al organismului reactioneaza si astfel se declanseaza un proces inflamator, de altfel firesc si benefic intrucat contribuie la vindecarea leziunii. In aceste conditii apare si flebita, care nu este altceva decat o vena infamata.

In functie de tipul de vena afectata putem vorbi de doua tipuri de flebita dupa cum urmeaza:

  • Flebita superficiala – inflamatia apare la una din venele „de suprafata”, care sunt vizibile intrucat se afla sub piele, fiind denumite „vene superficiale”;
  • Flebita profunda – este o forma mai severa intrucat afecteaza vene mai mari, aflate in profunzimea tesuturilor musculare.

Atunci cand flebita este asociata cu formarea unui cheag, care apare ca urmare a inflamarii venei sau poate fi cauza inflamatiei, vorbim de o alta forma a bolii numita tromboflebita.

Care sunt factorii declansatori pentru flebita

In general, flebita apare pe fondul unui traumatism, al unei leziuni sau a unei infectii, care declanseaza inflamarea venei afectate. Procesul inflamator este o reactie fireasca a organismului in astfel de situatii, prin intermediul careia se incearca izolarea zonei lezate si repararea tesuturilor. In regiunea afectata creste afluxul de sange, care transporta celule imunitare si diferite substante ce incep „sa lucreze”, declansand procesul inflamator la nivelul venei lezate, respectiv flebita.

La baza acestui mecanism pot sta mai multi factori declansatori precum cei din lista de mai jos.

  • Tratamentele intravenoase – pacientilor carora li se monteaza un cateter venos, li se administreaza perfuzii sau injectii intravenoase ori li se recolteaza sange pentru analize pot dezvolta flebita pe fondul leziunilor minore produse la nivelul venelor;
  • Imobilizarea pentru o perioada indelungata – ingreuneaza circulatia normala a sangelui, favorizand inflamarea venelor;
  • Pozitiile statice prelungite – acelasi lucru se intampla si atunci cand stai mult timp in picioare, in pozitie sezand sau intins;
  • Traumatismele – loviturile, chiar si unele usoare, pot leza peretii venosi declansand procesul inflamator asociat cu flebita;
  • Sarcina sau excesul ponderal – in ambele situatii, vasele sanguine sunt supuse unei presiuni mai mari din cauza greutatii corporale iar grasimea excesiva sau uterul care creste in dimensiuni comprima venele, ce se pot inflama;
  • Tulburarile de coagulare – favorizeaza formarea cheagurilor de sange, despre care spuneam ca sunt un factor declansator pentru flebita;
  • Varicele – sunt dilatatii ale venelor ca urmare a unei circulatii deficitare, asociate frecvent cu flebita;
  • Infectiile – orice infectie declanseaza un proces inflamator iar daca este localizata in apropierea unei vene poate cauza flebita.

Cum se manifesta flebita

Cel mai adesea, flebita apare la nivelul membrelor inferioare, fiind vorba de partile anatomice aflate cel mai departe de inima, ceea ce necesita o forta mai mare de pompare a sangelui prin vene, pentru a infrunta gravitatia. De asemenea, in cazul inflamatiilor aparute pe fondul administrarii de tratamente intravenoase, flebita este localizata la nivelul venelor superficiale ale bratelor, fiind vorba de forme mai usoare.

Pacientii cu flebita simt senzatia de mancarime si caldura in zona inflamata, iar ulterior apare durerea insotita de o sensibilitate crescuta a pielii, care se inroseste. In flebita superficiala, vena inflamata poate fi simtita ca un nodul dureros sub piele. Daca inflamatia este cauzata de o infectie, un alt simptom poate fi febra.

La pacientii cu flebita profunda vena inflamata nu este vizibila, insa durerea este mai accentuata, insotita de umflarea membrului afectat. Dat fiind faptul ca apare frecvent la membrele inferioare, flebita profunda poate afecta si mobilitatea, pacientilor fiindu-le greu sa se deplaseze din cauza durerii care se accentueaza atunci cand se sprijina pe piciorul inflamat.

Stabilirea diagnosticului de flebita

Flebita este destul de usor de diagnosticat pe baza simptomelor prezentate de pacient, a examinarii fizice  si a unor investigatii imagistice. Consultatia incepe cu anamneza, in cursul careia medicul discuta cu pacientul despre simptome si evolutia acestora, precum si despre istoricul medical. La examinarea fizica, semnele specifice pot fi usor observate, iar pentru confirmarea diagnosticului se efectueaza de obicei o ecografie Doppler prin intermediul careia medicul poate vizualiza vasele sanguine localizand zona inflamata, evaluand fluxul sanguin si eventualele cheaguri de sange.

In anumite situatii poate fi nevoie si de analize de sange si/sau un test de coagulare, iar in cazurile mai grave pot fi recomandate investigatii mai complexe precum tomografia computerizata sau examenul RMN.

Tratamentul recomandat in caz de flebita

In urma diagnosticului se stabileste daca e vorba de flebita superficiala sau de flebita profunda, iar in functie de forma bolii se recomanda si tratamentul adecvat.

In caz de flebita superficiala, care este forma cea mai usoara, tratamentul este de obicei ambulatoriu si consta in:

  • Aplicarea de comprese reci sau calde pe zona inflamata;
  • Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene pentru ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei;
  • Aplicarea de geluri, creme sau unguente cu efect calmant;
  • Purtarea de ciorapi compresivi pentru imbunatatirea circulatie.

De asemenea, pacientilor  li se recomanda sa faca miscare pentru a stimula circulatia si odata cu ea procesul de vindecare.

Flebita profunda este forma severa a bolii, cu un risc mai crescut de complicatii grave. Prin urmare, pacientii necesita uneori o perioada de spitalizare. De aceasta data se administreaza medicamente mai puternice atat pentru reducerea inflamatiei, cat si pentru prevenirea formarii de cheaguri sau pentru dizolvarea acestora. In cazuri rare, poate fi nevoie si de interventie chirurgicala pentru indepartarea cheagurilor, daca acestea reprezinta un risc major.

Ce complicatii pot aparea de la flebita

Principalele riscuri asociate cu flebita sunt legate de posibilitatea formarii de cheaguri de sange in venele inflamate, aceasta in cazul in care inflamatia nu este cauzata tocmai de un astfel de cheag. Apare astfel tromboflebita, iar o forma severa este tromboza venoasa profunda, caracterizata de formarea cheagurilor in venele profunde. Aceste cheaguri obtureaza vasele sanguine ingreunand si uneori chiar blocand circulatia sangelui prin vene.

Mai mult de atat, cheagurile mici sau fragmente desprinse din cele de dimensiuni mai mari pot fi purtate de fluxul sanguin pana in plamani, cauzand embolie pulmonara care poate duce la deces in doar cateva minute.

Cum poti preveni flebita

Flebita nu poate fi prevenita in proportie de 100%, insa daca vei tine cont de cateva recomandari simple, reduci mult riscul de a te confrunta cu o astfel de problema.

In primul rand este important sa te misti cat mai mult, pentru ca miscarea stimuleaza circulatia sanguina. Ideal este sa faci miscare intensa cel putin 30 de minute pe zi, insa le fel de important este sa mergi pe jos ori de cate ori ai ocazia, sau sa folosesti bicicleta in loc de masina sau transport in comun.  

Daca lucrezi la birou sau desfasori alte activitati statice fa pauze scurte la fiecare ora pentru a te misca 5-10 minute, intrucat ajuta mult la circulatie. La fel trebuie sa procedezi si in calatoriile lungi cu masina sau avionul cand petreci ore in sir pe scaun. Chiar daca ti se pare o postura comoda, evita sa stai picior peste picior pentru ca aceasta pozitie ingreuneaza si mai mult circulatia la nivelul membrelor inferioare.

Evita pe cat posibil traumatismele la maini sau picioare iar daca faci sport sau desfasori alte activitati cu risc de accidentare, poarta echipament de protectie pentru ca orice lovitura poate declansa o flebita.

De asemenea, e important sa de hidratezi suficient pentru ca o cantitate insuficienta de apa determina ingrosarea sangelui, crescand riscul de probleme circulatorii.

Nu in ultimul rand, e important sa iti mentii un indice de masa corporala normal printr-o dieta echilibrata si miscare, pentru a evita excesul ponderal, care este un factor de risc in aparitia flebitei.   

In concluzie, flebita este o inflamatie a unei vene superficiale sau profunde, care poate fi cauzata de un traumatism, o leziune sau o infectie, sub influenta a diferiti factori de risc. Afectiunea in sine nu este grava, insa poate cauza formarea de cheaguri ce dau nastere unor complicatii majore. Poate fi prevenita prin miscare, evitarea pozitiilor statice, protejarea membrelor impotriva traumatismelor, hidratare si mentinerea unei greutati normale.

sursa foto: shutterstock

Autor: Catalin Tantareanu

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe: