Asparagina este un aminoacid despre care se vorbeste mai rar decat despre proteinele sau aminoacizii esentiali, insa are un rol important in functionarea organismului. Ea participa la sinteza proteinelor, sustine metabolismul celular si contribuie la buna functionare a sistemului nervos.
Desi organismul o poate produce singur, asparagina este prezenta si in numeroase alimente. In ultimii ani, cercetarile au evidentiat atat rolurile sale fiziologice, cat si implicatiile in anumite boli, inclusiv in oncologie.
Ce este asparagina si ce functii are in organism?
Asparagina este un aminoacid neesential, ceea ce inseamna ca organismul este capabil sa o sintetizeze fara a depinde exclusiv de aportul alimentar. Ea este produsa in principal din acid aspartic, sub actiunea enzimei asparagin–sintetaza.
Chiar daca nu este considerata un aminoacid esential, asparagina este indispensabila pentru functionarea normala a celulelor. Principalele sale functii includ:
- participa la sinteza proteinelor;
- contribuie la transportul si metabolismul azotului;
- sustine producerea unor compusi implicati in metabolismul celular;
- participa la sinteza glicoproteinelor;
- contribuie la functionarea sistemului nervos;
- ajuta celulele sa se adapteze in perioadele de stres metabolic.
Asparagina se gaseste in aproape toate tesuturile organismului, fiind necesara pentru cresterea, repararea si functionarea normala a celulelor. Un alt rol important este implicarea in glicozilarea proteinelor, proces prin care anumite lanturi de zaharuri sunt atasate proteinelor.
Acest mecanism este esential pentru functionarea receptorilor celulari, a anticorpilor si a numeroaselor proteine implicate in sistemul imunitar.
Cum este reglat nivelul de asparagina in organism?
Organismul mentine un control strict asupra concentratiei acestui aminoacid prin echilibrul dintre fin intre procesele de sinteza, utilizare si degradare. Majoritatea celulelor pot produce acest aminoacid cu ajutorul enzimei asparagin–sintetaza, avand drept precursori acidul aspartic si glutamina. Atunci cand necesarul creste, de exemplu in perioadele de dezvoltare, vindecare tisulara sau inmultire celulara, sinteza poate fi mult intensificata.
In acelasi timp, acest aminoacid este consumat continuu pentru producerea proteinelor si pentru alte procese metabolice. Acest mecanism explica de ce deficitul este extrem de rar la persoanele sanatoase si apare aproape exclusiv in contextul unor boli genetice foarte rare, cum este deficitul de asparagin–sintetaza, sau in timpul unor tratamente oncologice specifice, precum terapia cu L-asparaginaza.
Care sunt beneficiile asparaginei?
Asparagina nu trebuie privita ca un supliment cu efecte spectaculoase, ci ca un aminoacid implicat in numeroase procese biologice normale. Majoritatea beneficiilor sale deriva din rolul fiziologic pe care il are in metabolism si functionarea celulelor.
Participa la sinteza proteinelor
Asparagina reprezinta unul dintre aminoacizii utilizati pentru construirea proteinelor din organism. Proteinele sunt necesare pentru:
- dezvoltarea si regenerarea tesuturilor;
- sinteza enzimelor;
- producerea hormonilor;
- functionarea sistemului imunitar.
Beneficii
- sustine dezvoltarea si repararea tesuturilor;
- participa la regenerarea celulara;
- contribuie la functionarea normala a organismului.
Contribuie la echilibrul metabolic
Acest aminoacid participa la transportul azotului intre diferite tesuturi si este implicat in sinteza altor molecule importante, inclusiv nucleotidele necesare pentru sinteza ADN-ului si ARN-ului. De asemenea, interactioneaza cu metabolismul glucozei si al altor aminoacizi.
Beneficii
- sustine metabolismul celular;
- contribuie la sinteza acizilor nucleici;
- participa la mentinerea echilibrului metabolic.
Sustine functionarea sistemului nervos
Acest aminoacid este implicat in formarea glicoproteinelor si in numeroase procese biochimice necesare dezvoltarii si functionarii sistemului nervos central. Desi nu actioneaza ca un neurotransmitator, contribuie indirect la mentinerea activitatii normale a neuronilor.
Beneficii
- sustine functionarea sistemului nervos;
- participa la dezvoltarea normala a tesutului nervos;
- sustine comunicarea dintre celule.
Ajuta celulele sa se adapteze in perioadele de stres metabolic
In conditii in care anumite substante nutritive sunt insuficiente, celulele utilizeaza diferite mecanisme pentru a supravietui. Cercetarile arata ca asparagina poate deveni un factor important pentru adaptarea celulara, mai ales atunci cand nivelul glutaminei este redus.
Prin acest mecanism, acest aminoacid contribuie la mentinerea functiei celulare si limiteaza moartea prematura a celulelor in conditii de stres metabolic.
Beneficii
- sustine supravietuirea celulara;
- contribuie la adaptarea organismului in conditii metabolice dificile;
- participa la mentinerea homeostaziei (echilibrului) celulare.
Participa la schimbul de aminoacizi intre celule
Cercetarile recente au aratat ca asparagina are un rol important in reglarea schimbului de aminoacizi intre interiorul si exteriorul celulei. Prin acest mecanism, faciliteaza patrunderea unor aminoacizi esentiali, precum serina si arginina, implicati in sinteza proteinelor si in numeroase procese metabolice.
De asemenea, aceasta activitate influenteaza functionarea caii de semnalizare mTORC1, un sistem care regleaza cresterea, dezvoltarea si adaptarea celulelor la disponibilitatea nutrientilor.
Beneficii
- sustine metabolismul aminoacizilor;
- contribuie la sinteza proteinelor;
- participa la reglarea proceselor de crestere si reparare celulara;
- favorizeaza adaptarea celulelor la modificarile aportului de nutrienti.
Rolul asparaginei in oncologie
Una dintre cele mai interesante descoperiri privind asparagina este legatura sa cu anumite tipuri de cancer. Unele celule tumorale, in special cele din leucemia limfoblastica acuta (LLA), depind de asparagina din circulatie pentru a supravietui si a se multiplica.
Din acest motiv, in tratamentul unor forme de leucemie se utilizeaza L-asparaginaza, o enzima care degradeaza asparagina din sange si priveaza celulele canceroase de acest aminoacid. Celulele sanatoase pot produce singure asparagina, insa anumite celule tumorale nu au aceasta capacitate, ceea ce explica eficienta tratamentului.
Este important de subliniat ca acest mecanism nu inseamna ca alimentele bogate in asparagina provoaca sau hranesc cancerul. Relatia dintre alimentatie si metabolismul tumoral este mult mai complexa si nu exista recomandarea de eliminare a alimentelor care contin asparagina pentru populatia generala.
Beneficii
- a permis dezvoltarea unor terapii moderne impotriva anumitor forme de leucemie;
- contribuie la intelegerea metabolismului celulelor canceroase;
- reprezinta o directie importanta de cercetare in oncologie.
Posibil rol in anti-inbatranire si mentinerea echilibrului interior
Studii experimentale efectuate in special pe modele animale sugereaza ca asparagina ar putea influenta procesele de autofagie, mecanism prin care celulele elimina componentele deteriorate si isi mentin functionarea normala.
Autofagia este implicata in sanatatea celulara si in adaptarea organismului la diferite forme de stres. Cercetarile sunt inca in desfasurare si nu exista dovezi suficiente care sa justifice administrarea suplimentelor cu asparagina in scop antiimbatranire.
Beneficii
- poate contribui la mentinerea homeostaziei celulare;
- reprezinta un domeniu promitator de cercetare;
- sunt necesare studii suplimentare la oameni pentru confirmarea acestor efecte.
Care sunt contraindicatiile suplimentarii cu asparagina?
In general, organismul produce cantitatea necesara de asparagina, iar deficitul este foarte rar. Din acest motiv, suplimentarea ca atare nu este recomandata. Exista insa situatii in care administrarea suplimentelor poate fi chiar contraindicata:
- deficitul de asparagin–sintetaza: la pacientii cu aceasta boala genetica rara, suplimentarea cu asparagina nu si-a demonstrat eficienta si, in unele cazuri, a fost asociata cu agravarea convulsiilor, iritabilitate si tulburari de somn;
- tratamentul oncologic cu L-asparaginaza: suplimentele cu asparagina pot interfera cu mecanismul de actiune al acestui tratament si nu trebuie utilizate fara acordul medicului oncolog.
- persoanele cu afectiuni cronice sau care urmeaza tratamente complexe: acestea ar trebui sa solicite sfatul medicului inainte de administrarea oricarui supliment care contine aminoacizi, nu doar asparagina.
In prezent, nu exista dovezi care sa sustina administrarea suplimentelor cu asparagina persoanelor sanatoase in scopul imbunatatirii performantei fizice sau al prevenirii bolilor.
Care sunt sursele alimentare de asparagina?
Asparagina este prezenta in mod natural intr-o gama foarte variata de alimente de origine vegetala si animala. Deoarece organismul o poate produce, deficitul alimentar este extrem de rar. Printre cele mai importante surse alimentare se numara:
- sparanghel (Asparagus officinalis, alimentul din care aminoacidul a fost izolat pentru prima data, de unde si denumirea sa);
- cartofi;
- leguminoase (fasole, linte, naut);
- mazare;
- soia si produse din soia;
- spanac;
- broccoli;
- conopida;
- varza;
- morcovi;
- sfecla;
- ciuperci;
- cereale integrale;
- ovaz;
- orez;
- grau;
- nuci;
- migdale;
- seminte;
- lapte si produse lactate;
- iaurt;
- branzeturi;
- oua;
- carne de pui;
- carne de curcan;
- carne de vita;
- peste;
- fructe de mare.
Alimentatia diversificata si echilibrata furnizeaza, in mod obisnuit, cantitati suficiente din acest aminoacid si din alti aminoacizi necesari functionarii normale a organismului. Pentru majoritatea persoanelor sanatoase nu este necesara administrarea suplimentelor, intrucat organismul isi poate regla eficient productia si utilizarea acestui aminoacid in functie de necesitatile metabolice.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
