In ultimii ani, microbiomul intestinal a devenit unul dintre cele mai studiate subiecte din medicina si nutritie. Cercetarile au aratat ca microorganismele care traiesc in intestin, pe langa rolul propriu-zis in digestie, influenteaza functionarea sistemului imunitar, metabolismul, sanatatea cardiovasculara si chiar activitatea sistemului nervos.
Desi este invizibil cu ochiul liber, microbiomul intestinal reprezinta un adevarat ecosistem care contribuie zilnic la mentinerea starii de sanatate.
Ce este microbiomul intestinal?
Termenul „microbiom” provine din cuvintele grecesti mikros („mic”) si bios („viata”) si se refera la totalitatea microorganismelor care traiesc intr-un anumit mediu, impreuna cu materialul lor genetic.
„Microbiomul intestinal reprezinta ansamblul bacteriilor, virusurilor, fungilor si altor microorganisme care colonizeaza tractul digestiv, in special intestinul gros. Aceste microorganisme coexista intr-un echilibru complex si formeaza una dintre cele mai dense comunitati biologice cunoscute”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Desi pentru mult timp bacteriile au fost asociate exclusiv cu infectiile, in prezent se stie ca majoritatea speciilor din microbiomul intestinal sunt benefice si indispensabile pentru organism. Acestea participa la digestia alimentelor, produc substante importante pentru sanatate si contribuie la protectia impotriva microorganismelor patogene.
Unii cercetatori descriu microbiomul intestinal drept un „organ ascuns”, deoarece influenteaza numeroase procese fiziologice si interactioneaza permanent cu restul organismului.
Din ce este format microbiomul intestinal?
Microbiomul intestinal este alcatuit din trilioane de microorganisme. Unele estimari sugereaza ca numarul total al acestora este comparabil sau chiar mai mare decat numarul celulelor umane din organism.
Majoritatea microorganismelor sunt bacterii, insa ecosistemul intestinal include si fungi, virusuri, arhee si protozoare. Fiecare persoana are un microbiom intestinal unic, influentat de factori precum modalitatea de nastere (prin cezariana sau pe cale vaginala), alimentatia, mediul de viata, tratamentele medicamentoase si stilul de viata.
Printre cele mai abundente si studiate bacterii din microbiomul intestinal se numara:
- Bacteroides spp.;
- Bifidobacterium spp.;
- Lactobacillus spp.;
- Faecalibacterium prausnitzii;
- Akkermansia muciniphila;
- Ruminococcus spp.;
- Clostridium spp. (specii benefice si specii potential patogene);
- Eubacterium spp.;
- Roseburia spp.;
- Prevotella spp.
„Aceste microorganisme coexista intr-un echilibru dinamic. Diversitatea si bogatia speciilor bacteriene sunt considerate indicatori importanti ai sanatatii intestinale”, adauga dr. Ioana Scripca.
Ce functii indeplineste microbiomul intestinal?
Rolurile microbiomului intestinal trec dincolo de implicatiile sale in procesul digestiei. Cercetarile actuale ne demonstreaza ca acesta influenteaza aproape toate functiile si sistemele organismului.
Participa la digestia alimentelor
Numeroase componente alimentare, in special fibrele vegetale, nu pot fi digerate complet de enzimele umane. Bacteriile intestinale descompun aceste substante si le transforma in compusi utili organismului.
„In timpul acestui proces se formeaza acizi grasi cu lant scurt, precum butiratul, acetatul si propionatul, care reprezinta surse importante de energie pentru celulele intestinale”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Sustine functionarea sistemului imunitar
„Aproximativ 70% din celulele sistemului imunitar se afla la nivel intestinal. Microbiomul intestinal contribuie la «educarea »si reglarea raspunsului imun inca din primele luni de viata”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Prin contactul permanent cu sistemul imunitar, bacteriile benefice ajuta organismul sa distinga intre microorganismele inofensive si cele potential periculoase, reducand astfel riscul unor reactii inflamatorii excesive.
Protejeaza impotriva microorganismelor patogene
Bacteriile benefice ocupa spatiul disponibil din intestin si consuma resursele nutritive necesare altor microorganisme. Astfel, ele limiteaza dezvoltarea bacteriilor daunatoare si contribuie la mentinerea unui mediu intestinal sanatos. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „rezistenta la colonizare”.
Sintetizeaza vitamine si substante benefice
Anumite bacterii intestinale participa la sinteza unor vitamine importante pentru organism, inclusiv vitamina K si unele vitamine din complexul B. In plus, microbiomul intestinal produce numerosi metaboliti care influenteaza functionarea metabolismului, inflamatia si sanatatea intestinala.
Sustine sanatatea creierului
Tot mai multe studii sustin existenta unei legaturi stranse intre intestin si creier, cunoscuta sub denumirea de axa intestin–creier.
„Microorganismele intestinale influenteaza productia unor neurotransmitatori si molecule implicate in reglarea dispozitiei, somnului si raspunsului la stres. Din acest motiv, modificarile microbiomului sunt investigate in prezent in legatura cu anxietatea, depresia si alte tulburari neurologice”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Participa la reglarea metabolismului
Microbiomul influenteaza modul in care organismul utilizeaza energia provenita din alimente si poate afecta metabolismul glucidelor si al lipidelor. Unele studii sugereaza ca dezechilibrele microbiomului pot contribui la aparitia obezitatii, diabetului zaharat de tip 2 si a sindromului metabolic.
Ce afecteaza microbiomul intestinal?
„Atunci cand echilibrul microbiomului intestinal este perturbat, vorbim despre o afectiune in sine numita «disbioza intestinala». Disbioza defineste modificarea compozitiei microbiomului, caracterizata prin reducerea bacteriilor benefice si cresterea microorganismelor potential daunatoare”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Aceasta situatie poate favoriza aparitia unor simptome digestive si poate influenta negativ starea generala de sanatate.
Antibioticele
Tratamentul cu antibiotice reprezinta una dintre cele mai frecvente cauze pentru microbiomul intestinal dezechilibrat. Desi sunt (aproape) indispensabile in tratamentul infectiilor bacteriene, acestea nu disting intotdeauna intre bacteriile patogene si cele benefice. Ca urmare, tratamentele antibiotice pot reduce diversitatea speciilor din microbiomul intestinal si pot favoriza aparitia dezechilibrelor.
Alimentatia dezechilibrata
O dieta bogata in produse ultraprocesate, zahar, grasimi saturate, de tip trans si saraca in fibre poate modifica semnificativ microbiomul intestinal. In schimb, alimentatia bazata pe legume, fructe, cereale integrale si alte alimente vegetale sustine diversitatea bacteriana si sanatatea intestinala.
Stresul cronic
Stresul influenteaza microbiomul intestinal prin intermediul axei intestin–creier. Nivelurile crescute si prelungite de hormoni ai stresului pot modifica motilitatea intestinala, permeabilitatea mucoasei si compozitia microbiomului, favorizand aparitia simptomelor digestive.
Lipsa somnului
Somnul insuficient sau de slaba calitate este asociat cu modificari in microbiomul intestinal si cu exacerbarea proceselor inflamatorii din organism. Persoanele care dorm constant prea putin prezinta un microbiom intestinal mai putin divers comparativ cu cele care au un program regulat de odihna, iar acest fenomen este sustinut de studii de specialitate.
Sedentarismul
Activitatea fizica regulata contribuie la mentinerea unui microbiom intestinal divers si sanatos. In schimb, stilul de viata sedentar este asociat cu reducerea anumitor specii bacteriene benefice din microbiomul intestinal si cu un risc mai mare de boli metabolice.
Fumatul si consumul excesiv de alcool
Ambele obiceiuri pot modifica semnificativ micromediul intestinal si compozitia microbiomului. Pe termen lung, acestea favorizeaza inflamatia si reduc diversitatea microorganismelor benefice din microbiomul intestinal.
Unele afectiuni digestive
„Bolile inflamatorii intestinale, sindromul de intestin iritabil, boala celiaca si alte afectiuni digestive modifica profund ecosistemul intestinal. In multe situatii, relatia ca atare este bidirectionala: boala afecteaza microbiomul intestinal, iar modificarile microbiomului contribuie la intretinerea si cronicizarea simptomelor”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Sfaturi pentru a-ti mentine sanatatea microbiomului intestinal
Mentinerea unui microbiom intestinal divers si echilibrat reprezinta una dintre cele mai importante strategii pentru sustinerea sanatatii digestive si generale.
Consuma suficiente fibre vegetale
Fibrele reprezinta principala sursa de hrana pentru numeroase bacterii benefice din microbiomul intestinal. Majoritatea ghidurilor nutritionale recomanda un aport de aproximativ 25–30 de grame de fibre pe zi pentru adulti. Sursele importante includ legumele, fructele, leguminoasele, semintele si cerealele integrale.
Include in alimentatie surse naturale de bacterii benefice
Alimentele fermentate contin microorganisme care pot contribui la diversitatea florei intestinale. Printre cele mai cunoscute se numara iaurtul, kefirul, sana, laptele batut, muraturile fermentate natural, kimchi-ul si varza murata.
Consuma cat mai multe alimente vegetale diferite
Diversitatea alimentara favorizeaza diversitatea microbiomului. Specialistii recomanda consumul regulat al unei game variate de legume, fructe, verdeturi, seminte si cereale integrale pentru a sustine dezvoltarea diferitelor specii bacteriene si un microbiom intestinal sanatos.
Evita folosirea inutila a antibioticelor
Antibioticele trebuie administrate doar la recomandarea medicului si exclusiv atunci cand exista indicatie clara, adica doar in contextul unei infectii bacteriene specifice. Utilizarea excesiva si nejustificata afecteaza pe termen lung echilibrul microorganismelor intestinale.
Fa miscare regulat
Activitatea fizica moderata practicata constant este asociata cu o diversitate bacteriana mai mare si cu o sanatate metabolica mai buna.
Dormi suficient
Un program regulat de somn contribuie la un microbiom intestinal echilibrat si la reducerea proceselor inflamatorii.
Gestioneaza stresul
Tehnicile de relaxare, meditatia, exercitiile de respiratie si activitatile recreative au intotdeauna efecte benefice atat asupra sanatatii mentale, cat si asupra microbiomului tau intestinal.
Limiteaza consumul de produse ultraprocesate
Redu aportul de alimente bogate in zahar, dulciuri, grasimi trans (din produsele de patiserie si de cofetarie), grasimi saturate si de aditivi alimentari. Dincolo de faptul ca astfel de alimente sunt proinflamatorii, acestea afecteaza si microbiomul intestinal.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
