Intestinul unui bebelus este aproape „gol” la nastere, dar in primele zile de viata se pun bazele uneia dintre cele mai importante componente ale unui organism sanatos: microflora intestinala. Cu alte cuvinte, este vorba despre totalitatea bacteriilor bune care colonizeaza intestinul. Astfel, probioticele, adica „bacteriile vii” benefice pentru organism, care pot fi administrate oral, ajuta la colonizarea mai rapida a intestinului, eficienta lor la bebelusi fiind dovedita in diferite studii.
Ce sunt probioticele?
Probioticele sunt microorganisme vii („bacterii bune”) care, daca sunt administrate in cantitati potrivite, au numeroase beneficii pentru organismul uman. Cele mai cunoscute probiotice, mai ales pentru bebelusi, fac parte din genurile:
- Lactobacillus;
- Bifidobacterium.
Aceste bacterii se gasesc in mod natural in intestinul uman sanatos si sunt similare cu cele care sunt transmise de la mama la fat, in special prin alaptare si prin nastere vaginala.
Probiotice versus prebiotice
Deseori apare o confuzie intre probiotice si prebiotice, dar este vorba despre lucruri diferite:
- probioticele sunt, practic, bacterii vii benefice pentru microflora intestinala;
- prebioticele, pe de alta parte, sunt „hrana” acestor bacterii (fibre vegetale, in special).
Laptele matern contine in mod natural prebiotice (oligozaharide), acesta fiind si motivul pentru care alaptarea la san are un rol extrem de important in dezvoltarea florei intestinale normale.
Cand sunt necesare probioticele la bebelusi?
Perioada din proximitatea nasterii si primele luni de viata sunt definitorii pentru dezvoltarea si consolidarea microflorei intestinale la bebelusi. Microflora intestinala influenteaza imunitatea, digestia si riscul de boli de-a lungul vietii, iar studiile de specialitate sustin chiar existenta unei legaturi intre dezechilibrele microflorei intestinale si riscul ulterior de boli psihiatrice.
Compozitia florei intestinale poate fi afectata de mai multi factori, cum ar fi:
- nasterea prin cezariana;
- prematuritatea;
- alimentatia cu formula de lapte;
- infectiile;
- tratamentul cu antibiotice,
- stilul de viata al mamei in sarcina.
Dezechilibrul microflorei intestinale (starea de „disbioza”) are implicatii negative in special in ceea ce priveste maturizarea sistemului imunitar. Disbioza la bebelusi creste riscul de:
- alergii si intolerante alimentare;
- infectii;
- enterocolita necrozanta (o boala grava, mai frecventa la prematuri).
Studiile arata ca administrarea de probiotice la bebelusi, in special combinatii de Lactobacillus si Bifidobacterium, ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale si, in unele cazuri, chiar la tratarea si ameliorarea anumitor afectiuni.
Rolul probioticelor in dezvoltarea imunitatii
Sistemul imunitar al bebelusului este imatur la nastere. Disbioza intestinala in perioada imediat ulterioara nasterii (perioada perinatala) poate duce la intarzierea maturarii imunitatii. Anumite alergii, cum ar fi eczema sau astmul recurent, sunt legate de dezechilibrul dintre doua tipuri de raspuns imun: Th1 si Th2 (moduri diferite prin care organismul reactioneaza la stimuli externi).
Disbioza intestinala la bebelusi favorizeaza un raspuns Th2 exagerat, asociat cu alergiile. Insa, s-a descoperit ca anumite probiotice, precum Lactobacillus si Bifidobacterium, pot sa stimuleze raspunsul Th1, ajutand astfel la echilibrarea sistemului imunitar. Dupa nastere, probioticele pot fi transmise natural de la mama la fat prin alaptare, dar, uneori, acest transfer nu este suficient.
Varsta de la care se recomanda administrarea probioticelor la bebelusi
- din primele zile de viata, in situatii specifice (mai ales la prematuri);
- in primele luni, in caz de colici, diaree, tratament cu antibiotice;
- in copilaria timpurie, in functie de nevoi.
Forma de administrare este adaptata varstei: picaturi, pulberi sau capsule deschise si dizolvate.
De ce sunt utile probioticele la bebelusi?
Probioticele actioneaza pe mai multe planuri esentiale pentru mentinerea sanatatii unui copil si nu se administreaza „la intamplare”. In continuare, vor fi prezentate cateva dintre cele mai bine cunoscute beneficii ale administrarii de probiotice la bebelusi.
Sustin sanatatea digestiva
Probioticele consolideaza sanatatea digestiva a bebelusului, deoarece:
- ajuta la digestia laptelui;
- imbunatatesc absorbtia nutrientilor;
- sustin motilitatea intestinala, adica miscarea intestinului in directia eliminarii scaunului;
- contribuie la maturarea mucoasei intestinale.
Administrarea timpurie de probiotice este asociata cu o toleranta digestiva mai buna, respectiv cu mai putine episoade de balonare, gaze intestinale si scaune neregulate.
Sustin sistemul imunitar
Asa cum s-a mentionat deja, flora intestinala joaca un rol central in dezvoltarea si consolidarea imunitatii sanatoase. Administrarea bacteriilor bune are beneficii si in acest sens, deoarece:
- stimuleaza imunitatea innascuta si adaptativa;
- poate reduce riscul de infectii;
- contribuie la un raspuns imun mai echilibrat.
Mai mult, aceste bacterii ajuta indirect si la absorbtia vitaminelor si mineralelor care sustin, de asemenea, sistemul imunitar.
Eficiente in caz de colici
Colicile sunt definite prin episoade de plans intens, mai mult de 3 ore pe zi, fara o cauza clara, la un bebelus aparent sanatos. S-a observat ca anumite tulpini de probiotice sunt aparent foarte eficiente in reducerea frecventei si duratei plansului la bebelusi, efectul fiind prelungit chiar si pana la sapte zile dupa administrare. Este vorba mai ales despre tulpinile Lactobacillus reuteri, Pediococcus pentosaceus si Bifidobacterium longum subsp. longum.
Eficiente in diareea asociata tratamentului antibiotic
Antibioticele distrug nu doar bacteriile „rele”, ci si pe cele „bune”. Un efect secundar frecvent asociat tratamentului cu antibiotice este diareea. Administrarea probioticelor la 2-3 ore dupa ce s-a administrat antibioticul poate:
- reduce riscul de diaree asociata si alte probleme gastrointestinale;
- grabi refacerea microflorei intestinale.
Tulpinile bacteriene cu eficienta demonstrata sunt: Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus acidophilus si Saccharomyces boulardii.
Prevenirea (si ameliorarea) eczemei
Eczema (dermatita atopica) este o afectiune frecventa la bebelusi, caracterizata prin piele rosie, uscata, insotita de mancarimi. Dezechilibrul florei intestinale este implicat in aparitia alergiilor cutanate. Numeroase studii sustin un posibil beneficiu al administrarii de probiotice in sarcina, insa si la nou-nascuti, pentru prevenirea dermatitei atopice. Lactobacillus rhamnosus GG este, probabil, cea mai intens studiata tulpina in acest context.
Prevenirea alergiilor alimentare
Exista studii care sustin ca suplimentarea in sarcina si la sugari poate reduce riscul de alergiilor alimentare (in special la laptele de vaca si oua). Tulpina Lactobacillus rhamnosus GG pare a fi cea mai eficienta in acest sens. Totusi, rezultatele studiilor sunt contradictorii, unele sustinand acest potential beneficiu, iar altele negandu-l.
Consideratii importante in ceea ce priveste probioticele la bebelusi
In general, administrarea probioticelor este considerata sigura. Insa, nu trebuie sa uitam faptul ca ele contin bacterii vii, motiv pentru care nu sunt recomandate mai ales fara indicatii medicale stricte la bebelusii:
- imunocompromisi;
- cu boli congenitale grave;
- cu sindromul de intestin scurt;
- extrem de prematuri.
De asemenea, nu toate formulele sunt la fel. Beneficiile sunt specifice fiecarei tulpini continute in formula administrata, cum ar fi:
- Lactobacillus reuteri (pentru colici);
- Pediococcus pentosaceus (pentru colici);
- Bifidobacterium (pentru sustinerea sanatatii digestive);
- Lactobacillus rhamnosus GG (pentru diareea asociata antibioticelor, eczema).
Cele mai solide dovezi exista pentru utilizarea probioticelor la copiii prematuri, mai ales pentru prevenirea enterocolitei necrozante. Cercetarile continua, de asemenea, si pentru sugarii nascuti la termen, dar sunt mai limitate. Este foarte important sa se solicite sfatul medicului inainte de a incepe suplimentarea la bebelusi!
Pot exista si reactii adverse secundare administrarii, cum ar fi balonare usoara, gaze, modificari temporare ale scaunului. In unele cazuri, mai ales daca acestea se administreaza pe fondul unui sistem imunitar compromis, pot aparea chiar infectii asociate. Simptomele gastrointestinale, in general, sunt tranzitorii.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
