Rezumat: Timp de citire 30 de secunde
Citeste in continuare pentru a afla mai multe despre magneziu si rolurile sale in organism. Vom explica care sunt valorile normale ale acestui mineral in sange, ce poate cauza deficitul si ce simptome asociaza acest deficit. De asemenea, iti vom prezenta cum poti preveni sau, de altfel, corecta o astfel de carenta printr-o alimentatie echilibrata, bogata in surse naturale de magneziu.
Magneziul, Mg, este unul dintre mineralele vitale pentru buna functionare a organismului. Insa, lipsa de magneziu este o problema deseori trecuta cu vederea. De ce? Pentru ca duce la diferite simptome nu foarte evidente sau care pot fi puse pe seama altor afectiuni. Prin urmare, in multe cazuri deficitul acestui mineral (hipomagnezemia) ramane nedepistata timp indelungat, iar asta nu face decat ca manifestarile sa devina si mai puternice. De la oboseala nejustificata, crampele musculare dureroase sau starile de anxietate, pana la palpitatii si tulburarile digestive, lipsa de magneziu are un impact foarte extins.
Ce este magneziul si care sunt rolurile sale in organism?
Magneziul este un mineral esential, ceea ce inseamna ca organismul nostru nu il poate produce singur – necesarul zilnic trebuie asigurat din alimentatie sau prin suplimentare. Este al patrulea cel mai abundent mineral din organism, fiind implicat in peste 300 de reactii biochimice, parte a metabolismului. Practic, nicio celula nu poate functiona corespunzator fara magneziu.
In primul rand, magneziul este vital pentru functionarea corecta a muschilor si nervilor. Acesta participa la transmiterea impulsurilor nervoase si la contractia musculara. Mai mult, contribuie si la mentinerea ritmului cardiac normal, reglarea nivelului de glucoza din sange si la procesul de sinteza a proteinelor si ADN-ului.
Un alt rol important este implicarea sa in metabolismul energetic. Fara magneziu, nu se produce suficienta energie pentru a sustine necesarul energetic al organismului – ceea ce explica, astfel, de ce lipsa de magneziu se prezinta cu simptome precum oboseala sau lipsa de vitalitate. Pe de alta parte, pe termen lung lipsa de magneziu are implicatii negative asupra sistemului digestiv, osos, cardiovascular si chiar asupra sanatatii psihice. Tocmai de aceea, este esential ca aportul zilnic sa fie unul optim.
Necesarul zilnic de magneziu si valorile normale
Valorile normale ale magneziului in sange sunt, in general, cuprinse intre 1,7-2,2 mg/dL. Insa, trebuie mentionat ca testele uzuale de sange pot sa nu reflecte intotdeauna cu acuratete maxima concentratia de magneziu (magnezemia) din organism. De ce? Pentru ca doar o mica parte este concentrata in sange, restul magneziului fiind depozitat in oase si tesuturi.
Astfel, uneori apar simptome de lipsa de magneziu desi valorile din sange par a fi normale. Din acest motiv, medicul poate recomanda evaluarea clinica pe baza simptomelor sau teste care pot oferi rezultate mult mai concrete, daca exista suspiciuni serioase ale deficitului.
Necesarul zilnic de magneziu variaza in functie de sex si varsta, dupa cum urmeaza:
| Varsta | Sex masculin | Sex feminin | Sarcina | Lactatie |
| 0-6 luni | 30 miligrame* | 30 miligrame* | – | – |
| 7-12 luni | 75 miligrame* | 75 miligrame* | – | – |
| 1-3 ani | 80 miligrame | 80 miligrame | – | – |
| 4-8 ani | 130 miligrame | 130 miligrame | – | – |
| 9-13 ani | 240 miligrame | 240 miligrame | – | – |
| 14-18 ani | 410 miligrame | 360 miligrame | 400 miligrame | 360 miligrame |
| 19-30 ani | 400 miligrame | 310 miligrame | 350 miligrame | 310 miligrame |
| 31-50 ani | 420 miligrame | 320 miligrame | 360 miligrame | 320 miligrame |
| Peste 51 ani | 420 miligrame | 320 miligrame | – | – |
*De mentionat ca in perioada 0-12 luni, necesarul zilnic de magneziu al bebelusului se asigura prin alaptare.
Lipsa de magneziu – cauze si factori de risc
Lipsa de magneziu poate aparea din mai multe cauze. In primul rand, este vorba despre aportul alimentar redus, dar in special in contextul anumitor afectiuni precum:
- infometarea, inanitia;
- alcoolismul cronic;
- anorexia nervoasa;
- cancerul terminal;
- boala cronica, cu necesitatea nutritiei parenterale totale.
Alte cauze includ afectiunile digestive care afecteaza absorbtia corecta a mineralelor. Cele mai comune sunt boala celiaca, boala Crohn sau sindromul de intestin iritabil. Hipomagnezemia se mai observa si in contextul tratamentelor medicamentoase prelungite cu:
- diuretice tiazidice sau de ansa;
- inhibitori ai pompei de protoni;
- antibiotice aminoglicozidice;
- amfotericina B;
- pentamidine;
- medicamente chimioterapeutice (cisplatina, ciclosporina);
- abuzul de laxative.
Stresul cronic si activitatea fizica intensa pot creste nevoia de magneziu sau pot accelera, intr-o masura, eliminarea acestuia prin urina. Persoanele in varsta sunt mai expuse riscului de lipsa de magneziu – odata cu inaintarea in varsta, eficienta absorbtiei magneziului scade, in timp ce pierderile cresc.
Lipsa de magneziu – simptome si manifestari
Lipsa de magneziu se prezinta cu simptome care pot fi diferite de la o persoana la alta, in functie de gravitate si durata carentei. In unele cazuri, vorbim despre simptome relativ vagi care pot fi cu usurinta trecute cu vederea, insa exista si situatii in care acestea sunt foarte puternice.
Oboseala cronica si slabiciune
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale hipomagnezemiei este oboseala persistenta. Foarte important de retinut este ca aceasta nu se amelioreaza nici dupa odihna. Oboseala apare pentru ca magneziul joaca rol important in procesele de producere a energiei. Cand concentratia scade, celulele nu mai pot genera suficient ATP – macromolecula de inmagazinare a energiei – in mod eficient, iar rezultatul este starea de epuizare generala.
Crampe si spasme musculare
Alte simptome importante sunt cele musculare. Magneziul are un rol important in relaxarea si functionarea normala a muschilor. Cand lipseste, pot aparea crampe si spasme musculare, chiar tremuraturi involuntare. Aceste simptome sunt resimtite la nivelul muschilor gambei, mai ales pe timpul noptii.
Tulburari ale somnului
Insomnia sau somnul fragmentat pot fi semne ale unei carente de magneziu. Acest mineral pare sa contribuie si la reglarea neurotransmitatorilor implicati in inducerea si mentinerea somnului, cum ar fi GABA (acidul gamma-aminobutiric). Lipsa de magneziu poate conduce la dificultati in a adormi, treziri nocturne frecvente si senzatii de neliniste inainte de culcare.
Anxietate si iritabilitate
Deficitul de magneziu poate avea implicatii si asupra sistemului nervos central. Multe persoane cu lipsa de magneziu se confrunta cu anxietate, iritabilitate sau chiar stari depresive. Pacientul descrie o sensibilitate crescuta la stres, nervozitate inexplicabila si dificultati de concentrare.
Palpitatii si tulburari ale ritmului cardiac
Cand nivelul de magneziu scade, pot aparea batai neregulate ale inimii, cunoscute drept aritmii. Acestea sunt uneori resimtite ca o senzatie de „bataie sarita” sau puls accelerat, chiar si in stare de repaus fizic. Sistola atriala sau ventriculara prematura si fibrilatia atriala sunt diagnosticate frecvent la pacientii cu hipomagnezemie.
Simptome digestive
Manifestarile digestive se instaleaza rapid in contextul unui deficit de magneziu. Este vorba in special despre greata, varsaturi, pierderea poftei de mancare si dificultati in a inghiti alimentele solide (disfagie).
Surse alimentare de magneziu
Din fericire, magneziul se gaseste in multe alimente, iar o dieta echilibrata va preveni cu succes lipsa de magneziu. Cele mai bune surse alimentare sunt legumele cu frunze verzi – spanac, kale –, nucile, semintele (in special de dovleac si floarea-soarelui), cerealele integrale, bananele sau ciocolata neagra cu continut ridicat de cacao.
Leguminoasele precum lintea, fasolea si nautul sunt si ele surse excelente. Apa minerala cu un reziduu sec crescut poate contribuie, de asemenea, la un aport adecvat de magneziu. In diferite cazuri, cand alimentatia nu asigura aportul suficient, se poate apela si la suplimente alimentare.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
