Mancarimile de piele pe sistem nervos (numite medical prurit psihogen sau neurogen) sunt, de fapt, senzatii persistente sau recurente de mancarime, declansate sau agravate prin mecanisme neurologice si psihologice. „Este vorba in special de stres si anxietate, dar pot aparea si diferite dezechilibre neurochimice asociate cu mancarimile de piele pe sistem nervos”, completeaza dr. Iasmina Wadi.
De obicei, nu exista o cauza dermatologica primara evidenta, iar mancarimile tind sa fie foarte disproportionate fata de modificarile vizibile ale pielii, cum ar fi roseata sau uscaciunea. Totusi, pruritul neurogen este real si are o baza biologica complexa care implica interactiuni intre mai multe componente: sistemul nervos, endocrin, imunitate si piele.
Ce intelegem prin mancarimi de piele pe sistem nervos?
„Pielea este cel mai mare organ al corpului si una dintre cele mai dens inervate structuri. Putem doar sa ne imaginam – contine milioane de terminatii nervoase care transmit senzatiile precum atingerea, temperatura, durerea sau mancarimea. Pruritul, adica senzatia de mancarime, implica activarea fibrelor nervoase specializate de tip C”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
In mod normal, acestea reactioneaza la:
- inflamatie;
- alergeni;
- infectii;
- substante iritante.
La persoana care se confrunta cu mancarimi de piele pe sistem nervos, stimulul declansator nu provine neaparat din piele (inflamatie asociata) sau din exterior, ci provine, de fapt, din modul in care creierul proceseaza diferite semnale.
Legatura directa dintre piele si sistemul nervos
Din punct de vedere embriologic pielea si sistemul nervos au originea in acelasi strat embrionar – ectodermul. Aceasta origine comuna explica, intr-o masura, de ce exista o comunicare practic permanenta intre acestea doua. Pielea este un organ neuroimun activ care:
- produce neurotransmitatori;
- raspunde la hormoni de stres;
- comunica direct cu sistemul imunitar.
Terminatiile nervoase cutanate elibereaza substante precum:
- substanta P;
- neurokinine;
- peptide vasoactive.
Aceste molecule pot declansa inflamatie locala chiar si in absenta unei agresiuni externe. Spre exemplu, acesta este motivul pentru care emotiile intense pot duce la:
- roseata;
- transpiratie;
- senzatie de arsura;
- mancarime.
„Creierul influenteaza pielea, iar pielea transmite constant informatii inapoi catre creier. Astfel, totul se deruleaza ca intr-un cerc, iar relatia este bidirectionala”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Care este legatura dintre sistemul nervos si bolile dermatologice?
Dermatologia moderna include un subdomeniu numit psihodermatologie, care studiaza aceasta relatie bidirectionala dintre creier si piele. Stresul, pe langa componenta emotionala, poate duce si la modificari biologice masurabile, inclusiv mancarimi de piele pe sistem nervos.
Raspunsul organismului la stres
Atunci cand o persoana este expusa stres, sunt activate doua sisteme majore:
- sistemul nervos simpatic;
- axa hipotalamo–hipofizo–suprarenaliana (HHS).
Activarea sistemului nervos simpatic activeaza mecanismul de „lupta sau fugi”. Hipotalamusul transmite semnale catre sistemul nervos autonom, determinand eliberarea de:
- norepinefrina;
- epinefrina.
Acestia sunt hormoni care produc vasoconstrictie sau vasodilatatie, duc la modificarea secretiei glandelor sudoripare si sensibilizarea terminatiilor nervoase. La nivel cutanat, apare o activitate nervoasa in exces, care poate duce la senzatia intensa de mancarimi de piele pe sistem nervos. Activarea axei hipotalamo–hipofizo–suprarenale stimuleaza hipotalamusul sa sintetizeze CRH, hormonul eliberator de corticotropina. Procesul continua astfel:
- CRH determina hipofiza sa secrete ACTH (hormonul adrenocorticotrop);
- ACTH stimuleaza glandele suprarenale;
- se elibereaza cortizol („hormonul stresului”).
Cortizolul are efecte complexe asupra pielii:
- reduce functia barierei cutanate;
- modifica microbiomul;
- influenteaza productia de sebum;
- altereaza imunitatea locala.
„Pe termen scurt cortizolul poate reduce inflamatia, dar stresul cronic poate produce, paradoxal, inflamatie persistenta si mancarimi de piele pe sistem nervos”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Mediatorii implicati in mancarimile de piele pe sistem nervos
Sub influenta stresului sunt eliberate:
- neuropeptide;
- histamina;
- serotonina;
- citokine inflamatorii.
„Aceste substante joaca un rol important in mancarimile de piele pe sistem nervos, intrucat duc la cresterea sensibilitatii nervilor cutanati, stimuleaza mastocitele si amplifica inflamatia. Astfel apar mancarimi chiar si fara leziuni vizibile la nivelul pielii”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Stresul ca factor cauzal al bolii dermatologice
Exista situatii in care stresul sau tulburarile psihiatrice sunt factorul principal care stau la baza aparitiei unor boli de piele. Exemple sunt:
- dermatita artefacta (leziuni produse inconstient sau voluntar);
- tulburari compulsive de scarpinare;
- tricotilomania (smulgerea compulsiva a parului).
In aceste cazuri, cauza primara nu este dermatologica, ci psihiatrica sau comportamentala.
Stresul ca factor agravant al bolilor dermatologice
Mult mai des, stresul agraveaza boli existente si duce la mancarimile de piele pe sistem nervos. Exemple clasice sunt:
- psoriazis;
- dermatita atopica;
- urticarie cronica;
- acnee inflamatorie.
Numeroase studii ne arata ca episoadele de stres cronic cresc frecventa si severitatea puseelor.
Exemple de boli de piele pe sistem nervos
Nu toate sunt exclusiv psihogene. Unele sunt declansate sau agravate (mai des) de stres sau de disfunctii neurologice. Printre cele mai frecvente se numara:
- prurit psihogen (ca atare, mancarimile de piele pe sistem nervos);
- dermatita atopica agravata de stres;
- psoriazis;
- urticarie cronica;
- lichen simplex cronic (scarpinare repetitiva);
- dermatita artefacta;
- tricotilomanie;
- excoriatii neurotice;
- prurit neuropatic dupa leziuni nervoase;
- prurit asociat anxietatii sau depresiei.
„Numeroase studii epidemiologice ne arata faptul ca, anterior stabilirii diagnosticului unei boli dermatologice, pacientul a trecut printr-o perioada de viata mai stresanta sau mai sensibila”, ne spune dr. Iasmina Wadi. „Asadar, mancarimile de piele pe sistem nervos tind sa aiba la baza de cele mai multe ori, chiar o afectiune dermatologica sau una care intereseaza alt organ”, adauga dumneaei.
Cum putem diferentia mancarimile de piele pe sistem nervos de o eventuala afectiune?
Aceasta este cea mai importanta intrebare, deoarece in realiate mancarimile de piele pe sistem nervos sunt aproape intotdeauna un simptom, nu un diagnostic in sine. In esenta, dupa cum mai sus s-a mentionat, pruritul pe sistem nervos este o afectiune medicala reala, care are la baza in special mecanisme neurologice si neurochimice.
De ce apare mancarimea?
Mancarimea apare atunci cand caile nervoase implicate in prurit sunt hiperactivate. O astfel de activare poate avea mai multe origini:
- dermatologica;
- sistemica;
- neurologica sau psihogena.
Identificarea cauzei care duce la mancarimi de piele pe sistem nervos se stabileste prin diferite teste, uneori prin excludere, indicate de catre medicul dermatolog.
Caracteristici sugestive pentru mancarimile de piele pe sistem nervos
- apare sau se accentueaza in perioade de stres intens, labilitate emotionala;
- debutul coincide cu evenimente emotionale majore;
- daca apar leziuni pe piele, acestea sunt intotdeauna secundare scarpinarii;
- zonele accesibile ale mainii sunt mai afectate;
- mancarimile de piele pe sistem nervos dispar in somn sau se reduc semnificativ.
Diferenta dintre mancarimile de piele pe sistem nervos si bolile dermatologice clasice
Spre deosebire de mancarimile de piele pe sistem nervos, bolile dermatologice se prezinta uzual si cu:
- eruptii caracteristice cu distributie tipica anumitor afectiuni;
- roseata;
- descuamarea pielii sau vezicule.
„Persoana cu mancarimi de piele pe sistem nervos nu prezinta de obicei leziuni, iar daca apar, acestea apar de obicei dupa traumatizarea pielii prin scarpinare excesiva, mai ales daca unghiile sunt lungi si ascutite”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Cauze sistemice care ar trebui excluse
Este important de stiut ca mancarimea generalizata poate semnala si alte afectiuni, cum ar fi:
- boli hepatice;
- boli renale;
- diabet;
- afectiuni tiroidiene;
- anemie feripriva;
- boli hematologice.
Prin urmare, mancarimile de piele pe sistem nervos pot fi confundate cu cele provocate de alte afectiuni si necesita diagnostic de specialitate.
Pruritul neuropatic
Trebuie facuta si diferenta dintre mancarimile de piele pe sistem nervos si cele neuropate, care pot aparea in:
- neuropatiile periferice;
- hernia de disc;
- zona zoster postherpetica.
„Caracteristicile sunt o senzatie tipica de arsura si mancarime, furnicaturi, cu localizare deseori stricta. Acest tip de prurit nu raspunde eficient la cu antihistaminice”, explica dr. Iasmina Wadi.
Rolul creierului in mancarimile de piele pe sistem nervos
Imagistica cerebrala ne arata activarea unor regiuni similare celor care se activeaza atunci cand percepem durerea si emotiile puternice. Anxietatea creste perceptia mancarimii, iar acest lucru duce la crearea unui cerc vicios: stres → mancarime → scarpinare → inflamatie → mancarime mai intensa.
Cand se recomanda consultul medical?
Consultul medical se recomanda in special in cazul in care pacientul prezinta:
- mancarimi de piele pe sistem nervos care persista mai mult de 2–3 saptamani;
- prurit nocturn sever, brusc;
- scadere in greutate;
- febra;
- ganglioni limfatici mariti;
- aparitia leziunilor pe piele dupa scarpinarea acesteia.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
