Aminoacizii sunt cunoscuti in special pentru rolul lor in formarea si refacerea tesutului muscular, insa functiile lor se extind considerabil la nivelul creierului si nervilor. Ei participa, de asemenea, la producerea neurotransmitatorilor, metabolismul neuronal, protectia antioxidanta si comunicarea dintre celulele sistemului nervos, sustinand astfel sanatatea sistemului nervos!
Ce sunt aminoacizii?
„Aminoacizii sunt compusi organici care intra in structura proteinelor si participa la numeroase procese metabolice. Organismul utilizeaza 20 de aminoacizi proteinogeni principali pentru sinteza proteinelor. In functie de capacitatea corpului de a-i produce, acestia sunt clasificati in aminoacizi esentiali si aminoacizi neesentiali”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Aminoacizii esentiali nu pot fi sintetizati de organism in cantitati suficiente si trebuie obtinuti din alimentatie. Aminoacizii esentiali sunt urmatorii:
- histidina;
- izoleucina;
- leucina;
- lizina;
- metionina;
- fenilalanina;
- treonina;
- triptofanul;
- valina.
Aminoacizii neesentiali pot fi sintetizati de organism. Din aceasta categorie fac parte alanina, asparagina, acidul aspartic, acidul glutamic si serina.
„Exista si aminoacizi considerati conditionat esentiali, deoarece in anumite situatii – crestere, boala severa, traumatisme sau stres metabolic important – productia organismului poate deveni insuficienta. Printre acesti aminoacizi regasim arginina, cisteina, glutamina, glicina, prolina si tirozina”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
Pentru sanatatea sistemului nervos, importanta acestor aminoacizi nu rezulta exclusiv din construirea proteinelor. Anumiti aminoacizi functioneaza ca neurotransmitatori, iar altii sunt „materia prima” din care organismul sintetizeaza serotonina, dopamina, noradrenalina sau alte molecule de semnalizare.
Cum sustin aminoacizii sanatatea sistemului nervos?
Functia cerebrala depinde de un echilibru foarte bine controlat intre semnalele excitatorii si inhibitorii. Aminoacizii participa la acest echilibru si influenteaza plasticitatea sinaptica, raspunsul la stres oxidativ, metabolismul energetic si comunicarea neuronala.
„Efectul acestor aminoacizi depinde insa de concentratie, transportul prin bariera hematoencefalica – «filtrul» care separa circulatia generala de cea cerebrala – si activitatea enzimelor implicate. Un aport alimentar mai mare dintr-un anumit aminoacid nu inseamna neaparat ca va creste proportional concentratia neurotransmitatorului corespunzator in creier”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Glutamatul si transmiterea semnalelor excitatorii
Glutamatul este principalul neurotransmitator excitator al sistemului nervos central. Este foarte important pentru sanatatea sistemului nervos, practic indispensabil pentru comunicarea dintre neuroni si intervine in procesele prin care creierul invata si formeaza amintiri. Glutamatul:
- activeaza receptori precum NMDA si AMPA;
- participa la plasticitatea sinaptica;
- contribuie la invatare si memorie;
- este implicat in dezvoltarea si functionarea circuitelor neuronale.
Concentratia sa trebuie controlata riguros. Acumularea excesiva in spatiul extracelular poate produce excitotoxicitate, proces asociat cu lezarea neuronilor in diferite afectiuni neurologice.
GABA si controlul excitabilitatii neuronale
Acidul gamma-aminobutiric (GABA) este sintetizat din glutamat si reprezinta principalul neurotransmitator inhibitor din creierul adult. Rolul sau este de a reduce excitabilitatea neuronala si de a echilibra activitatea excitatorie.
GABA este implicat in:
- reglarea excitabilitatii circuitelor neuronale;
- controlul tonusului muscular;
- somn;
- raspunsurile asociate anxietatii;
- prevenirea activitatii neuronale excesive.
„Dezechilibrele sistemului GABAergic sunt studiate in epilepsie, tulburari anxioase si alte afectiuni neurologice si psihiatrice. Putem vedea, astfel, ca sanatatea creierului poate fi afectata cu usurinta chiar si de dezechilibre usoare ale sistemelor care ii sustin integritatea functionala”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Glicina, D-serina si plasticitatea sinaptica
Glicina are functie inhibitorie importanta mai ales la nivelul maduvei spinarii si trunchiului cerebral. In alte regiuni, aceasta participa la reglarea receptorilor NMDA.
„D-serina, derivata metabolic din L-serina, functioneaza de asemenea drept co-agonist al receptorilor NMDA. Impreuna cu glutamatul, aceste molecule contribuie la procesele de plasticitate sinaptica necesare invatarii si memoriei, sustinand sanatatea sistemului nervos si functionarea sa corespunzatoare”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Triptofanul si sinteza serotoninei
Triptofanul este un aminoacid esential si precursor al serotoninei. Dupa absorbtia intestinala, o parte ajunge in circulatie si poate traversa bariera hematoencefalica prin intermediul unor transportori. In creier, triptofanul participa la formarea serotoninei, neurotransmitator implicat in:
- reglarea dispozitiei;
- raspunsul la stres;
- somn si ritmul circadian;
- apetit;
- procesarea emotionala.
„Serotonina poate fi transformata ulterior in melatonina. Sinteza cerebrala nu depinde insa exclusiv de cantitatea de triptofan consumata, deoarece acesta concureaza cu alti aminoacizi pentru transportul catre creier”, explica dr. Iasmina Wadi.
Fenilalanina si tirozina, precursorii catecolaminelor
Fenilalanina este un aminoacid esential care poate fi transformat in tirozina. Tirozina participa apoi la sinteza catecolaminelor printr-un lant biochimic specific: tirozina → L-DOPA → dopamina → noradrenalina → adrenalina.
Aceste molecule sunt implicate in:
- atentie si concentrare;
- motivatie si recompensa;
- controlul miscarilor;
- vigilenta;
- adaptarea organismului la stres.
Acest mecanism nu inseamna ca suplimentarea cu aminoacizi precum tirozina sau fenilalanina este necesara pentru orice problema de concentrare. Creierul regleaza atent producerea neurotransmitatorilor.
Cisteina si protectia antioxidanta
Neuronii sunt vulnerabili la stresul oxidativ din cauza consumului ridicat de oxigen si particularitatilor metabolismului cerebral. Cisteina contribuie la apararea acestora deoarece este un precursor important pentru sinteza glutationului, sustinand sanatatea sistemului nervos.
Glutationul reprezinta unul dintre principalele sisteme antioxidante intracelulare si contribuie la:
- neutralizarea speciilor reactive de oxigen;
- mentinerea echilibrului redox;
- protejarea proteinelor si membranelor celulare;
- limitarea leziunilor oxidative.
Glutamina si metabolismul cerebral
Glutamina are o relatie stransa cu glutamatul si GABA. In creier functioneaza ciclul glutamat-glutamina, prin care neuronii si astrocitele colaboreaza pentru reciclarea neurotransmitatorilor.
„Astrocitele preiau glutamatul din spatiul sinaptic si il transforma in glutamina. Aceasta poate reveni in neuroni, unde este reutilizata pentru producerea glutamatului si, dupa caz, a GABA. Mecanismul contribuie la mentinerea echilibrului neurotransmisiei si limiteaza acumularea excesiva a glutamatului extracelular”, ne explica dr. Iasmina Wadi.
Arginina si oxidul nitric
Arginina este precursor pentru oxidul nitric (NO), o molecula de semnalizare produsa prin intermediul enzimelor nitric-oxid-sintaza. Oxidul nitric sustine sanatatea sistemului nervos prin participarea la:
- comunicarea dintre celule;
- reglarea fluxului sanguin cerebral;
- anumite mecanisme ale plasticitatii sinaptice;
- modularea activitatii neuronale.
Atat deficitul, cat si productia excesiva de oxid nitric in anumite conditii patologice pot influenta functia neuronala, ceea ce evidentiaza importanta echilibrului metabolic.
Fosfoserina si metabolismul neuronal
„Fosfoserina este un intermediar al metabolismului serinei si nu trebuie confundata cu fosfatidilserina, un fosfolipid prezent in membranele celulare”, explica dr. Iasmina Wadi.
Fosfoserina participa la caile metabolice prin care este sintetizata serina. Aceasta din urma contribuie la formarea proteinelor, fosfolipidelor si altor molecule necesare membranelor neuronale si semnalizarii cerebrale.
Asparagina si functionarea celulelor nervoase
Asparagina este un aminoacid neesential implicat in sinteza proteinelor si in metabolismul celular. Creierul dispune de mecanisme proprii pentru mentinerea concentratiei sale, dar ajuta la metabolismul energetic si la transportul azotului in organism.
„Importanta sa neurologica devine foarte evidenta in afectiuni genetice rare care afecteaza sinteza asparaginei. Deficitul congenital de asparagin-sintetaza, de exemplu, produce tulburari severe ale dezvoltarii neurologice, ceea ce confirma rolul acestui aminoacid in dezvoltarea si functionarea creierului”, ne spune dr. Iasmina Wadi.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
