Flora intestinala (numita si microbiota intestinala) reprezinta ansamblul microorganismelor ce traiesc in tubul digestiv. Acesta include aproximativ 100 de trilioane de microorganisme, in principal bacterii, dar si virusuri, fungi si alte specii microscopice care joaca roluri esentiale in digestie, imunitate si echilibrul intens al organismului.
„Aceste comunitati microbiene transforma fibrele alimentare in acizi grasi cu lant scurt, precum butiratul, contribuie la sinteza unor vitamine importante, inclusiv vitamina K si unele vitamine din complexul B, si actioneaza ca o bariera fizica impotriva agentilor patogeni. Practic, flora intestinala este ca «un organ invizibil» cu numeroase functii”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Ce este flora intestinala si din ce este formata?
Flora intestinala este distribuita de-a lungul intregului tract digestiv, insa cea mai mare densitate bacteriana se gaseste in:
- intestinul gros (colon);
- ileonul terminat (partea finala a intestinului subtire).
„Bacteriile care formeaza microbiota sunt benefice pentru noi, sunt «bacterii bune» care sustin functionarea normala a organismului. In stomac si in intestinul subtire superior, numarul lor este mult mai redus, practic din cauza aciditatii si enzimelor digestive secretate la acest nivel”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Flora intestinala cuprinde un ecosistem foarte complex de microorganisme, format in special din:
- bacterii (majoritatea);
- virusuri (in special bacteriofagi);
- fungi (din genul Candida, de exemplu)
- protozoare.
Numarul total de microorganisme care formeaza flora intestinala este impresionant, depasind chiar numarul total de celule din corpul uman. La nivelul intestinului predomina cateva mari increngaturi bacteriene, si anume:
1. Firmicutes
- include genuri precum: Lactobacillus, Clostridium;
- implicate in digestia carbohidratilor si productia de energie.
2. Bacteroidetes
- include genuri precum: Bacteroides, Prevotella, Alistipes;
- ajuta la descompunerea proteinelor si fibrelor.
3. Actinobacteria
- include genuri precum: Bifidobacterium, Propionibacterium;
- foarte importante pentru mentinerea echilibrului microflorei.
4. Proteobacteria
- includ bacterii precum Escherichia coli, Klebsiella, Salmonella, Helicobacter pylori;
- unele sunt benefice, altele pot deveni patogene;
- se gasesc in cantitati foarte mici (sub 5%), iar prezenta lor excesiva este un indicator fidel al disbiozei intestinale.
„Compozitia florei intestinale este intr-o permanenta dinamica, deoarece este influentata constant de diferite variabil. Dieta, tratamentul cu antibiotice, stresul, varsta, stilul general de viata joaca un rol foarte important in mentinerea integritatii sau, dimpotriva, dezechilibrarea microbiomului intestinal, si nu numai”, adauga dr. Ioana Scripca.
Ce roluri indeplineste flora intestinala?
Cercetarile moderne arata ca flora intestinala are un rol mult mai complex decat se credea initial. Este considerata ca atare un „organ metabolic” care influenteaza numeroase procese din organism.
Activitati metabolice esentiale
Flora intestinala contribuie la digestie si metabolism prin procese complexe.
Producerea de energie
Microorganismele din flora intestinala fermenteaza fibrele alimentare nedigerabile si produc in special acizi grasi cu lant scurt (SCFA), cum ar fi butiratul, acetatul si propionatul. Acesti compusi hranesc celulele intestinale (enterocitele) si regleaza metabolismul glucozei si lipidelor.
Sinteza vitaminelor
Flora intestinala produce vitamina K si vitamine din complexul B (B12, B6, B9). Aceste vitamine sunt esentiale pentru coagularea sangelui, pentru procesele metabolice si functia nervoasa, printre altele.
Metabolismul substantelor
Bacteriile din flora intestinala metabolizeaza medicamente, transforma acizii biliari si detoxifica unele substante. Asadar, flora intestinala asigura atat o componenta „de excretie” a organismului, cat si una metabolica.
Protectia organismului (functia de bariera)
„Flora intestinala asigura rezistenta la patogeni. Practic, concureaza cu bacteriile daunatoare pentru nutrienti si impiedica fixarea acestora pe mucoasa intestinala in vederea infectiei. Acest fenomen poarta denumirea de «rezistenta la colonizare»”, ne spune dr. Ioana Scripca. Mai mult, flora intestinala asigura integritatea intestinului. Microbiomul intareste bariera intestinala si previne asa-zisa „permeabilitate intestinala crescuta”.
Rol in sistemul imunitar
Tot mai multe studii de specialitate sustin rolurile vitale pe care flora intestinala il are in imunitate. Flora intestinala este esentiala pentru maturizarea sistemului imunitar si dezvoltarea tolerantei la antigenele alimentare. „Multe persoane cu alergii alimentare tind sa prezinte un oarecare nivel de disbioza intestinala, asadar asocierea cauza-efect nu este gresita”, ne spune dr. Ioana Scripca. Microorganismele stimuleaza productia de IgA si reactiile imune controlate, astfel incat organismul sa poata lupta eficient impotriva infectiilor, fara reactii imunitare disproportionate.
Functii fiziologice si neurologice
Flora intestinala mai are rol si in controlul motilitatii (miscarilor) intestinale. Aceasta influenteaza tranzitul intestinal si sustine digestia normala. Microbiota comunica cu sistemul nervos prin nervul vag si neurotransmitatori. Aceasta influenteaza, asadar, implicit starea de spirit, nivelul de stres perceput si chiar functiile cognitive. Numeroase studii sustin asocierea dintre disbioza si riscul crescut de probleme si deficite cognitive.
Disbioza intestinala, o afectiune cu numeroase implicatii asupra sanatatii!
Disbioza reprezinta un dezechilibru al florei intestinale, caracterizat prin reducerea bacteriilor benefice si inmultirea excesiva a celor patogene. Acest fenomen este asociat cu o gama extrem de variata de afectiuni, si nu doar digestive.
Afectiuni digestive
- boala Crohn;
- colita ulcerativa;
- sindromul de intestin iritabil;
- SIBO (suprapopularea bacteriana a intestinului subtire).
Boli metabolice
- obezitate;
- diabet zaharat de tip 2;
- ficat gras non-alcoolic.
Afectiuni imune si autoimune
- alergii (de tot felul);
- astm;
- scleroza multipla.
Tulburari neurologice si psihice
- depresie;
- anxietate;
- tulburari din spectrul autist.
Alte asocieri
- boli cardiovasculare;
- artrita;
- cancer colorectal.
„Exista numeroase cauze care pot duce la disbioza. Una foarte comuna este folosirea excesiva a antibioticelor. Dieta moderna, bogata in zahar si alimente foarte procesate, stresul cronic si infectiile recurente sunt alte cauze care stau la baza unui astfel de dezechilibru”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Sfaturi pentru o flora intestinala cat mai sanatoasa
Flora intestinala sanatoasa este absolut esentiala pentru mentinerea starii generale de sanatate. Pentru a-i asigura integritatea si functionalitatea, se recomanda urmatoarele:
- consuma alimente bogate in fibre (legume, fructe, cereale integrale);
- include alimente fermentate in dieta zilnica (iaurt, kefir, muraturi);
- consuma prebiotice (inulina, usturoi, ceapa, banane);
- ia probiotice la nevoie, mai ales daca urmezi tratament cu antibiotice;
- evita excesul de zahar si alimente ultraprocesate;
- limiteaza consumul de alcool, bauturi carbogazoase;
- renunta la fumat;
- hidrateaza-te corespunzator;
- adopta alternative eficiente de a gestiona stresul;
- dormi suficient;
- fa cat mai multa miscare;
- evita utilizarea inutila a antibioticelor si urmeaza un astfel de tratament doar la recomandarea medicului.
„Antibioticele ar trebui luate doar la stricta recomandare medicala. Acestea au efect asupra bacteriilor patogene, dar, din pacate, au efect si asupra celor bune care formeaza flora intestinala. Tocmai de aceea, tratamentul cu antibiotice ar trebui insotit de administrarea, la aproximativ 2 ore de la antibiotic, a probioticului”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Flora intestinala este o componenta centrala a sanatatii organismului, una care influenteaza digestia, imunitatea si chiar starea mentala. Mentinerea echilibrului microbiomului intestinal prin dieta si stil de viata sanatos este esentiala pentru prevenirea, si poate chiar tratarea, multor boli actuale.
Intrebari frecvente:
Care sunt alternativele de tratament pentru flora intestinala distrusa?
Tratamentul include probiotice si prebiotice, dieta echilibrata, suplimente cu fibre sau, uneori, tratament medical specific.
In cat timp se reface flora intestinala?
Refacerea poate dura cateva zile (in cazuri usoare) sau chiar cateva saptamani sau luni (dupa tratamentul cu antibiotice sau anumite boli).
Care sunt simptomele florei intestinale distruse?
Simptomele sunt foarte vagi si pot masca cu usurinta alte afectiuni gastrointestinale. Acestea includ, fara a se limita la: balonare, diaree sau constipatie, oboseala, imunitate scazuta, intolerante alimentare (nou aparute).
Exista ceaiuri care refac flora intestinala?
Anumite ceaiuri pot sustine o digestie mai buna pe fondul disbiozei, dar nu refac, ca atare, flora intestinala. Cel de musetel, de menta si ghimbir sunt foarte bune, dar nu inlocuiesc sub nicio forma probioticele si alimentatia corecta.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
