Sinuzita este o afectiune comuna, a carei incidenta creste in sezonul rece, dar care poate aparea in orice perioada din an. Este cauzata de o infamare a sinusurilor paranazale, care survine in urma unei infectii cu diversi agenti patogeni.
Sinusurile paranazale sunt niste cavitati osoase situate la nivelul nasului si ochilor, al caror rol este acela de a secreta mucus, care protejeaza organismul impotriva agentilor patogeni. Atunci cand germenii reusesc sa ajunga la nivelul sinusurilor, provoaca inflamarea acestora si astfel apare sinuzita.
De asemenea, boala se poate declansa si ca urmare a infundarii sinusurilor din cauza unei secretii mai abundente de mucus care se intareste si blocheaza aceste cavitati. Astfel, la nivelul sinusurilor se creeaza un mediu favorabil dezvoltarii bacteriilor care vor provoca infectie, caz in care se ajunge din nou la sinuzita.
In cele ce urmeaza poti afla mai multe despre cauzele, tipurile, simptomele si tratamentul sinuzitei, precum si despre masurile de preventie si posibilele complicatii ale acestei afectiuni.
Sinuzita – informatii generale
Asadar, sinuzita este o boala inflamatorie de natura infectioasa, care poate fi provocata de patrunderea germenilor in sinusurile paranazale, sau in urma infundarii acestora cu propria secretie, respectiv cu mucus. In ambele situatii, boala este declansara de un agent patogen ce produce o infectie care duce la inflamarea mucoasei ce captuseste sinusurile.
In functie de durata si formele de manifestare exista patru tipuri de sinuzita dupa cum urmeaza:
- Sinuzita acuta – este forma cea mai usoara, avand o durata ce poate varia intre 10 si 30 de zile.
- Sinuzita recurenta – este o succesiune de mai multe episoade de sinuzita acuta pe parcursul unui an, fiecare cu o durata de cel mult o luna, cu o pauza de cel putin zece zile intre ele.
- Sinuzita subacuta – in acest caz este vorba de o complicatie a formei acute, caz in care boala dureaza intre o luna si trei luni.
- Sinuzita cronica – daca boala persista mai mult de 3 luni, putem vorbi de o forma cronica, ce se poate intinde pe durata catorva ani, cu manifestari episodice si perioade asimptomatice.
O alta clasificare bolii se face in functie de factorul declansator, iar in acest caz sinuzita poate fi bacteriana, virala, fungica sau alergica.
De asemenea, daca se tine cont de localizare, putem vorbi de sinuzita maxilara, frontala, etimoidala si sfenoidala, in functie de sinusurile afectate si zona in care acestea sunt amplasate.
Sinuzita – factori de risc si cauze
Cauzele principale ale sinuzitei le constituie infectiile virale, bacteriene sau fungice, care pot fi determinate la randul lor de reactii alergice, anumite afectiuni, expunerea la poluanti sau substante chimice iritante, precum si anumite malformatii congenitale.
Ca factori de risc, cea mai mare pondere o au infectiile respiratorii specifice sezonului rece, dar si alergiile respiratorii. Raceala, gripa si reactiile alergice determina o secretie mai abundenta de mucus, ce duce la infundarea sinusurilor si suprainfectarea bacteriana.
Fumatul este un alt factor de risc ce poate duce la aparitia sinuzitei, iar aici ne referim inclusiv la fumatul pasiv. Fumul de tigara afecteaza functia ciliara, mai precis miscarea firelor minuscule de par ce transporta mucusul dinspre sinusuri spre nas si gat. In acelasi timp, irita mucoasa nazala si pe cea care captuseste sinusurile, favorizand inflamatia si aparitia infectiilor.
Malformatiile congenitale precum deviatia de sept sau atrezia conala ingreuneaza drenajul sinusurilor, la fel si polipii nazali, favorizand astfel aparitia sinuzitei.
Disponibil la 
De asemenea, abcesele dentare netratate pot extinde infectia pana la nivelul sinusurilor, in timp ce bolile care afecteaza sistemul imunitar slabesc rezistenta organismului in fata germenilor ce pot cauza sinuzita.
Sinuzita – simptomatologie
Indiferent ca sinuzita este cronica sau acuta, simptomele acestei afectiuni sunt asemanatoare si se manifesta prin dureri de cap, secretii nazale abundente, tuse cu expectoratii, febra, dureri in gat si la nivelul urechilor. De asemenea pacientii cu sinuzita simt o senzatie de presiune in zona ochilor si dintilor, au respiratie greoaie si nas infundat sau acuza stari de oboseala.
Pot aparea si tulburari de vedere, umflaturi la nivelul fetei sau rigiditate la nivelul gatului. Nu in ultimul rand, un simptom despre care s-a vorbit foarte mult in perioada pandemiei de Covid-19 este specific si sinuzitei, fiind vorba de disparitia gustului si mirosului.
In functie de localizare, lista poate fi completata cu anumite simptome specifice. Astfel, sinuzita frontala se manifesta si prin dureri puternice in zona fruntii, iar cea maxilara este caracterizata de dureri dentare si in zona maxilarelor.
In ceea ce priveste sinuzita etimoidala, printre simptomele acesteia se numara dureri in spatele ochilor si intre ochi, lacrimare abundenta si dureri puternice in zona fruntii.
Diagnosticul de sinuzita
Primul pas in diagnosticarea afectiunii consta intr-un consult ORL, prilej cu care medicul va adresa intrebari pacientului cu privire la simptome si va efectua o examinare a acestuia. Prezentarea la medic este necesara daca simptomele se manifesta mai mult de 10 zile, iar dupa un prim consult, acesta poate recomanda alte investigatii.
Printre metodele de investigare folosite pentru stabilirea diagnosticului se numara rinoscopia anterioara, transluminarea sinusurilor, endoscopia nazala, tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara. De asemenea pot fi necesare analize de laborator ale secretiilor nazale si sinusale, pentru stabilirea agentului patogen care a provocat infectia.
Disponibil la
Remedii si tratament pentru sinuzita
In multe cazuri, sinuzitele se vindeca spontan, fara a fi nevoie de vreun tratament, insa exista si situatii in care boala nu cedeaza atat de usor. In astfel de cazuri, se administreaza medicamente pentru ameliorarea simptomelor si pentru a inlatura sursa infectiilor, iar daca aceste tratamente nu dau rezultate mai ramane solutia interventiei chirurgicale.
Pentru ameliorarea simptomelor, medicul poate recomanda medicamente inflamatoare, analgezice si decongestionante nazale. Daca sinuzita este de natura alergica, se recomanda administrarea de antihistaminicele sau corticosteroizii nazali ce reduc secretia de mucus si odata cu ea, inflamatia sinusurilor.
De asemenea, irigatiile nazale cu solutii saline curata si hidrateaza, favorizand astfel eliminarea mucusului si desfundarea sinusurilor.
In functie de tipul de germeni care au provocat infectia, tratamentul consta si in administrarea de medicamente antibiotice, antivirale sau antifungice.
Interventia chirurgicala este ultima solutie la care se poate apela daca toate aceste metode nu au dat rezultate.
Exista si unele remedii naturiste care pot ajuta la ameliorarea simptomelor sinuzitei si la sustinerea tratamentului medicamentos, iar dintre acestea se cuvin mentionate cateva.
Cataplasmele cu argila aplicate pe frunte si obraji reduc inflamatia si stimuleaza circulatia la nivelul sinusurilor, in timp ce mierea de albine sau propolisul, au efect imunostimulator, cicatrizant si antimicrobian. Ceaiurile de plante cu efect antiinflamator si inhalatiile cu aburi sau uleiuri esentiale pot contribui la ameliorarea simptomelor, in timp ce fructele sau sucurile bogate in vitamina C intaresc imunitatea si ajuta organismul sa lupte cu germenii.
De asemenea, odihna si o buna hidratare sunt alte remedii care trebuie luate in considerare.
Complicatiile sinuzitei
Daca nu este tratata la timp, sinuzita acuta poate deveni cronica, ceea ce inseamna ca durata bolii se va extinde de la cateva saptamani la cativa ani. O alta complicatie frecventa consta in extinderea infectiei la celelalte sinusuri, ajungandu-se astfel la polisinuzita.
Totodata, pot aparea chisturi pe mucoasa sinusala sau pot fi declansate alte afectiuni cum ar fi amigdalita, traheo-bronsita sau conjunctivita.
Acestea pot fi considerate complicatii usoare, insa neglijarea bolii poate avea si consecinte mult mai grave. Printre acestea se numara abcesul orbital, care afecteaza nervul optic si poate duce chiar la pierderea vederi, meningita si septicemia, care este o infectie generalizata. Mai putem aminti osteomielita oaselor craniului si maxilarului, abcesul cerebral si tromboflebita de sinus cavernos – toate cu consecinte foarte grave ce pot duce chiar si la deces.
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
