„Bila lenesa”, denumirea populara pentru diskinezia biliara, este o tulburare functionala (asadar nu structurala) a vezicii biliare sau a sfincterului Oddi, structuri responsabile de stocarea si de eliberarea bilei in intestinul subtire. „Chiar daca nu este o boala structurala, ci functionala, bila lenesa provoaca simptome digestive intense: durere abdominala localizata in partea dreapta, cu greturi, balonare frecventa, chiar varsaturi uneori”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Ce este bila lenesa si cum apare?
Diskinezia biliara este o tulburare in care vezica biliara nu se contracta normal (cel mai adesea) sau sfincterul Oddi (orificiul prin care bila se varsa in duoden) nu se deschide asa cum ar trebui pentru a permite evacuarea bilei. „Bila, lichid produs in ficat, este esentiala pentru procesul de digestie al grasimilor. In diskinezia biliara, aceasta ramane blocata sau dimpotriva se elibereaza in exces, generand simptomele neplacute”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Exista doua forme principale de bila lenesa:
Diskinezia biliara hipomotorie (hipotona)
- vezica biliara se contracta prea slab;
- bila stagneaza, ducand digestie lenta, greata, plenitudine postprandiala, constipatie.
Diskinezia biliara hipermotorie (hipertona)
- vezica se contracta prea puternic si spastic;
- apar dureri colicative, diaree, greata severa.
Ambele tipuri sunt influentate de reglarea neurohormonala, in special de colecistokinina (CCK) care este un hormon eliberat dupa consumul de grasimi. Bila lenesa este mai frecvent intalnita la femei, in special la adulte tinere, si poate aparea izolat sau in asociere cu alte afectiuni.
Care sunt cauzele care duc la bila lenesa?
Cauzele care duc la bila lenesa nu sunt pe deplin cunoscute. Cercetarile sugereaza ca ar fi mai multi factori implicati, printre care se numara:
Factorii hormonali
- modificarile nivelurilor de estrogen si progesteron influenteaza tonusul vezicii biliare;
- explica incidenta crescuta la femei, in special in sarcina, menstruatie sau menopauza.
Deficitul sau sensibilitatea redusa la colecistokinina (CCK)
- vezica biliara nu raspunde adecvat la stimulii hormonali;
- acest lucru duce scaderea contractilitatii vezicii biliare si la diskinezie biliara hipomotorie.
Disfunctia sfincterului Oddi
- spasmul si coordonarea defectuoasa fac ca bila sa nu fie evacuata cum ar trebui;
- poate aparea dupa colecistectomie, infectii, inflamatii sau traumatisme.
Dieta nesanatoasa
- consumul crescut de grasimi animale, dar si de origine vegetala;
- aportul scazut de fibre;
- mese neregulate, repausul alimentar prelungit, chiar aportul redus de grasimi pe o perioada lunga de timp.
Sedentarismul
- un studiu publicat in 2018 in Scandinavian Journal of Gastroenterology sustine legatura de cauzalitate dintre lipsa miscarii si disfunctia biliara, inclusiv bila lenesa si pietrele la bila.
Stresul si tulburarile emotionale
- sistemul nervos autonom regleaza, printre altele, si contractilitatea vezicii biliare;
- stresul poate declansa spasme biliare, agrava greata si durerea resimtite si, de asemenea, ar putea precipita crizele biliare.
Antecedentele familiale
- predispozitia genetica este confirmata de agregarea in familie a cazurilor de bila lenesa, cu toate ca nu sunt cunoscute mecanismele implicate.
Asocierea cu alte boli
Se considera ca bila lenesa este fie un simptom, fie un efect secundar al unor boli precum:
- diabetul;
- hipotiroidismul;
- gastrita;
- pancreatita;
- boala celiaca;
- fibromialgia;
- ulcerul duodenal;
- lupusul eritematos sistemic;
- calculii biliari (pietrele la fiere).
Ce simptome are bila lenesa?
Pacientul cu bila lenesa poate prezenta simptome care variaza de la minore la crize foarte severe de durere. Cele mai comune sunt:
Simptome digestive
- durere in partea dreapta superioara a abdomenului;
- senzatie de presiune sau accese colicative dupa mese, senzatia de plenitudine dupa masa;
- greata agravata sau initiata in special de consumul de alimente grase;
- varsaturi in crizele acute;
- balonare, eructatii, indigestie.
Tulburari ale tranzitului intestinal
- diaree (in diskinezia hipermotorie);
- constipatie (in diskinezia hipomotorie).
Simptome generale
- senzatia de oboseala imediat dupa masa;
- gust amar in gura, mai ales dimineata;
- intoleranta la prajeli si lactate grase.
Crizele biliare pot dura 15-20 de minute, insa pot fi intense si greu de diferentiat de alte urgente gastrointestinale. De asemenea, simptomele asociate cu bila lenesa pot fi agravate de perioadele stresante si de emotiile puternice.
Cum se trateaza bila lenesa?
Tratamentul pentru bila lenesa este individualizat si depinde de tipul diskineziei, de severitatea simptomelor si, bineinteles, de prezenta altor boli asociate.
Medicamente pentru bila lenesa
Pentru diskinezia hipomotorie (hipotona) se prescriu, de obicei, urmatoarele medicamente:
- agenti colecistokinetici (care stimuleaza vezica biliara);
- preparate pe baza de colecistokinina sintetica;
- prokinetice pentru stimularea digestiei.
Pe de alta parte, pentru diskinezia hipermotorie (hipertona) se pot prescrie:
- antispastice (mebeverina, butilscopolamina);
- analgezice si antiinflamatoare nesteroidiene pentru durere;
- antiemetice (ondansetron) pentru greata.
Tratament endoscopic pentru bila lenesa
„Daca bila lenesa este cauzata de disfunctia sfincterului Oddi, se poate interveni prin procedura numita sfincterotomie endoscopica. Aceasta reduce presiunea asupra sfincterului cauzata, spre exemplu, de prezenta unui calcul biliar, ceea ce faciliteaza fluxul biliar ulterior”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Tratament chirurgical (operatia de bila lenesa)
Este indicat doar in cazurile foarte severa de bila lenesa sau in cele rezistente la alte masuri de tratament. Procedura poarta numele de colecistectomie si, practic, implica indepartarea pe cale chirurgicala a vezicii biliare. Ulterior, pacientul trebuie sa isi schimbe stilul de viata si sa treaca pe suplimentarea cu enzime digestive.
Management psihologic
„Din pacate, multe persoane subestimeaza impactul pe care stresul il are asupra digestiei, deci asupra bolilor digestive. Trebuie sa ne amintim ca sistemul nervos enteric, care popular poarta si denumirea de «al doilea creier», se gaseste in peretele tractului gastrointestinal. Deci, trebuie sa avem grija si de acesta, deoarece bolile gastrointestinale au si o componenta psihosomatica importanta”, ne explica dr. Ioana Scripca. Persoanelor cu bila lenesa li se recomanda:
- terapie cognitiv-comportamentala;
- meditatie;
- practicarea tehnicilor de respiratie;
- yoga;
- sa faca activitate fizica regulat.
Un studiu publicat in anul 2023 in Journal of Psychosomatic Research efectuat pe pacientii cu tulburari gastroduodenale ne arata ca, intr-adevar, terapia cognitiv-comportamentala a ajutat la ameliorarea simptomelor asociate.
Regimul alimentar recomandat in bila lenesa
Regimul alimentar specific joaca un rol foarte important pentru persoanele cu bila lenesa. „Un astfel de regim, adaptat disfunctiei functionale a vezicii biliare, are obiectivul de a reduce riscul ca pacientul sa dezvolte simptome si de a preveni crizele. Nu exista vreo dieta universal valabila pentru toti pacientii, dar anumite principii tind sa functioneze la toata lumea”, adauga dr. Ioana Scripca.
Principii generale si modificari ale stilului de viata
- mesele mici si frecvente (de 4-6 ori pe zi, in loc de 3 mese principale);
- evitarea meselor foarte bogate, dar si a repausului alimentar prelungit;
- hidratarea adecvata de-a lungul zilei;
- limitarea consumului de alcool si reducerea aportului de cafea;
- evitarea consumului de alimente foarte condimentate, picante;
- cresterea aportului de fibre vegetale (legume gatite la abur, fructe moi);
- evitarea consumului de alimente care se digera greu;
- mentinerea greutatii in limitele normale;
- practicarea zilnica de activitate fizica moderata, inclusiv plimbari in aer liber, practic pentru a evita sedentarismul;
- igiena somnului;
- adoptarea unor modalitati eficiente de a reduce si gestiona stresul.
Alimente permise in bila lenesa
„Pacientului cu bila lenesa, sau cu alte tipuri de afectiuni digestive in esenta, i se recomanda sa tina un asa-zis «jurnal alimentar». Practic, sa scrie in jurnal de fiecare data ce anume a mancat si, ulterior, sa vada cum s-a simtit, daca au aparut simptomele neplacute. Asta ii permite sa vada mult mai usor ce alimente tolereaza si ce alimente nu ii fac bine”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Proteine
- carne slaba (pui, curcan, vitel);
- peste alb (cod, pastrav, salau);
- oua fierte moi (cu moderatie);
- lactate slabe (iaurt degresat, branza slaba).
Carbohidrati
- orez;
- paste integrale;
- cartofi fierti sau copti;
- paine integrala, in cantitati moderate.
Legume
- morcov, dovlecel, cartofi, fasole verde;
- dovleac, sfecla, salata verde;
- de preferat, gatite la abur sau fierte.
Fructe
- banane;
- mere coapte;
- pere coapte;
- piersici, caise.
Grasimi permise
- ulei de masline extravirgin;
- fructe oleaginoase, in cantitati mici.
Bauturi si ceaiuri pentru bila lenesa
- apa plata;
- ceai de menta, sunatoare, galbenele, pelin;
- ceai de anghinare sau papadie (numai in diskinezia hipotona, pentru ca stimuleaza bila).
Alimente interzise in bila lenesa
„Nu putem vorbi neaparat despre o interzicere a acestora, pentru ca ar suna mult prea restrictiv, dar pacientul cu bila lenesa ar trebui sa limiteze consumul lor”, ne spune dr. Ioana Scripca.
Grasimi si alimente prajite
- carne grasa (porc, oaie, carnati);
- prajeli de orice fel;
- alimentele ultraprocesate;
- smantana, unt gras, branzeturi maturate.
Alimente iritante
- ceapa cruda;
- usturoi crud;
- ardei iute;
- sosuri picante.
Bauturi si alimente care stimuleaza excesiv bila
- alcool;
- cafea tare;
- bauturi carbogazoase;
- ciocolata.
Dulciuri grele
- prajituri cu crema;
- produse de patiserie grase;
- fructele uscate si confiate.
Alimente greu digerabile
- fasole boabe;
- varza;
- broccoli (in forme severe);
- soia.
„Pacientul cu bila lenesa ar trebui sa identifice care sunt alimentele care nu ii fac bine si, astfel, sa le elimine progresiv din dieta sa”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
