fbpx

Gestionarea stresului si anxietatii in perioada de convalescenta

Click pe meniu. Avem pentru tine peste 100 de suplimente alimentare si cosmetice!

Orice problema de sanatate constituie un factor de stres, iar acesta, la randul sau, nu imbunatateste deloc lucrurile intr-o astfel de situatie. Din contra, stresul afecteaza in mod negativ evolutia spre vindecare si prelungeste perioada de convalescenta riscand sa devina chiar un factor agravant. Se ajunge astfel intr-un cerc vicios din care se poate iesi doar gestionand eficient stresul, anxietatea si alte emotii negative, care este firesc sa apara in cazul oricarei afectiuni.

Se considera ca in convalescenta pericolul major reprezentat de o boala este depasit, insa anumite riscuri inca mai exista iar prevenirea acestora depinde in buna masura si de starea psihica a pacientului.

In cele ce urmeaza, iti vom arata care sunt efectele negative pe care stresul si anxietatea le pot avea in perioada de convalescenta si care sunt cele mai eficiente tehnici de gestionare a acestora.

Ce inseamna convalescenta?

Convalescenta este acea perioada de care orice pacient are nevoie pentru a se reface complet in urma unei boli, a unui accident a unei interventii chirurgicale sau a oricarui eveniment negativ ce i-a afectat starea de sanatate. Perioada de convalescenta depinde in mod special de gravitatea problemei de sanatate, de starea de sanatate a pacientului de dinainte de aceasta problema, de varsta, de calitatea serviciilor medicale de care beneficiaza si, nu in ultimul rand, de starea de spirit.

    Acest ultim detaliu se refera atat la starea de spirit a pacientului, cat si la cea a persoanelor cu care interactioneaza in perioada de convalescenta, incepand cu membrii familiei si continuand cu prietenii, colegii si personalul medical si auxiliar cu care intra zilnic in contact.

    In convalescenta, organismul se reface treptat intr-un ritm mai lent sau mai rapid, iar pe langa tratament si alimentatie adecvata pacientul are nevoie de odihna si mai ales de multa liniste si relaxare. Dupa cum vom arata mai tarziu, acesti ultimi trei factori au o contributie importanta in reducerea stresului, implicit in scurtarea perioadei de convalescenta si grabirea recuperarii complete a pacientului.

    Care sunt mecanismele de producere a stresului

    Stresul constituie o reactie absolut normala a organismului la anumite situatii percepute ca  o amenintare. Astfel de situatii sunt denumite factori de stres si declanseaza o serie de reactii fizice ce au la baza eliberarea in organism a unor hormoni precum adrenalina si cortizolul. Atunci cand se manifesta pe termen scurt stresul este acut si chiar este de ajutor in depasirea unor situatii care reprezinta o amenintare, indiferent de natura acestora. Pe termen lung insa, stresul devine cronic, iar acest lucru se intampla cand factorii determinanti persista pe o perioada indelungata.

    Se intampla si in cazul problemelor de sanatate mai severe, cand organismul continua sa produca hormonii de stres de care am amintit, insa actiunea prelungita a acestora devine nociva in egala masura atat pentru psihicul pacientului, cat si pentru sanatatea sa fizica.

    Cum afecteaza stresul recuperarea in convalescenta?

    Despre stres se stie in mod special ca are consecinte negative pe plan psihic, insa asa cum am precizat si mai sus, acesta poate afecta si sanatatea fizica – fapt cu atat mai putin de dorit daca vorbim despre o persoana care se afla in convalescenta si are organismul slabit.

    Stresul manifestat pe o perioada indelungata duce la aparitia starilor de anxietate, ce determina pacientul in convalescenta sa isi faca griji exagerate asupra starii sale de sanatate si a evolutiei ulterioare, sa nu mai poata dormi, putand ajunge ulterior la atacuri de panica sau dezvoltarea unor fobii.

    Anxietatea poate contribui decisiv la instalarea depresiei, caracterizata printr-o stare persistenta de tristete, pesimism si resemnare in privinta evolutiei starii de sanatate, pierderea capacitatii de concentrare, scaderea stimei de sine, lipsa de apetit si in final a dorintei de a trai. Persoanele depresive pot ajunge sa aiba ganduri suicidare, ceea ce i-ar putea determina pe cei aflati in convalescenta sa renunte la tratament sau chiar sa isi administreze o doza letala de medicamente.

      Stresul cronic poate duce totodata la scaderea imunitatii, ceea ce constituie un alt factor de risc important in cazul unei persoane in convalescenta, care a trecut printr-o perioada dificila din punct de vedere al sanatatii. Alte probleme cauzate de stres pot fi aparitia hipertensiunii arteriale, a excesului ponderal, a tulburarilor digestive, precum si a problemelor respiratorii.

      Cum poti evita consecintele stresului in convalescenta

      Stresul poate fi prezent in mai mare sau mai mica masura in convalescenta, influentat atat de ingrijorarile cu privire la starea de sanatate, cat si de alti factori care difera de la caz la caz. Spre exemplu, in unele situatii, pacienti aflati in convalescenta sunt nevoiti sa petreaca mult timp imobilizati la pat sau internati in spital, altii isi fac griji in privinta locului de munca pe care si l-ar putea pierde din cauza problemelor medicale, in timp ce altii se ingrijoreaza din cauza costurilor medicamentelor si din multe alte motive care constituie, fara exceptie, factori de stres.

      Gestionarea stresului devine astfel o componenta mai mult decat necesara a perioadei de convalescenta, iar in continuare iti vom oferi cateva repere in acest sens.

      Sprijinul moral

      Este important pentru pacientul in convalescenta sa nu se simta singur in lupta cu boala si in perioada de recuperare, iar in acest sens este nevoie de sprijinul familiei si al tuturor cunoscutilor. Cu cat este mai puternica sustinerea morala, cu atat pacientul va fi mai motivat si va avea o stare de spirit pozitiva, ce nu va lasa loc grijilor generate de stres. 

      Vizitele cat mai dese, micile cadouri, aprecierea progreselor pe care le face sunt doar cateva dintre detaliile aparent neinsemnate care pot imbunatati starea psihica a unei persoane aflate in convalescenta, grabindu-i calea spre recuperarea totala.

      Odihna suficienta

      Odihna este un alt aspect important in perioada de convalescenta atat prin prisma faptului ca ajuta organismul sa se incarce cu energia necesara in procesul de recuperare, cat si rolului pe care il joaca in gestionarea stresului. Odihna suficienta contribuie la refacerea echilibrului hormonal reducand nivelul de cortizol, despre care am precizat mai devreme ca este un hormon pe care organismul il produce sub influenta stresului. 

      Totodata, confera o stare de bine care se prelungeste pe parcursul intregii zile si creste puterea de concentrare, permitand pacientului sa se ocupe de anumite activitati care sa-i distraga atentia de la problemele de sanatate generatoare de stres.

      Este recomandat un program de odihna de cel putin 7-8 ore pe noapte, pe cat posibil cu ore fixe pentru culcare si trezire.

      Relaxarea

      Convalescenta poate fi foarte plictisitoare mai ales daca pacientul nu are voie sa se ridice din pat pentru o perioada sau sa iasa din casa. In aceste situatii este foarte important sa aiba companie sau sa aiba la dispozitie mijloace cu care sa-si „omoare” timpul intr-un mod placut. 

      Cititul, vizionarea filmelor la televizor, o partida de table sau sah sunt doar cateva activitati relaxante care nu lasa plictiseala sa se instaleze si astfel elimina un alt factor generator de stres. De asemenea, daca pacientul se poate deplasa, fie chiar si cu un carucior, plimbarile in aer liber sunt o alta metoda de relaxare si mentinere a bunei dispozitii.

        Miscarea

        Pentru ca tot am amintit de plimbari in aer liber trebuie sa precizam ca si miscarea este esentiala in gestionarea stresului. Imediat ce medicul isi da acordul in acest sens, pacientul trebuie sa inceapa recuperarea si prin intermediul miscarii. 

        Exercitiile fizice de intensitate usoara si medie, plimbarile si chiar activitatile sportive (bineinteles, in masura in care starea de sanatate o permite) sunt benefice atat pentru refacerea formei fizice, cat si pentru imbunatatirea starii psihice.

        Miscarea determina eliberarea de endorfine in creier, care sunt numite si „hormonul fericirii” datorita faptului ca imbunatatesc starea de spirit  si induc o senzatie de bine.

        Alimentatia

        In multe situatii, perioada de convalescenta presupune si respectarea unui anumit regim alimentar care este important chiar si daca  nu exista o recomandare medicala facuta in acest sens. Spunem aceasta pentru ca anumite alimente sunt eficiente si in combaterea stresului, pe langa aceasta avand si alte efecte benefice asupra starii de sanatate. 

        Astfel, daca nu exista vreo contraindicatie din partea medicului, meniul unui pacient in convalescenta ar trebui sa includa peste – care este bogat in acizi grasi Omega-3, spanac, nuci si seminte – care contin magneziu, cereale integrale – care contin carbohidrati complecsi, fructe si legume proaspete – care sunt surse bogate in vitamine si minerale.

        Toti acesti nutrienti pe care i-am enumerat au efecte benefice asupra creierului si a sistemului nervos, reducand tensiunea psihica si facilitand productia unor neurotransmitatori care sunt implicati in inducerea unei stari de bine.

        Tinand cont de aceste sfaturi, perioada de convalescenta poate deveni mai usor de suportat si totodata poate fi scurtata considerabil, pentru ca o gestionarea eficienta a stresului aduce beneficii atat mintii, cat si trupului.

        Autor: Catalin Tantareanu

        Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe: