Lactobacillus reprezinta un gen de bacterii benefice („bacterii bune”), probiotice, care fac parte in mod natural din microbiomul organismului uman, in special la nivel intestinal, vaginal, oral. Au rol vital in mentinerea echilibrului microbian si a sanatatii generale. Aceste microorganisme sunt incadrate in categoria probioticelor – adica sunt bacterii vii care, administrate in cantitatile adecvate, au beneficii demonstrate pentru mentinerea sanatatii.
Ce este Lactobacillus?
Lactobacillus este un grup de bacterii gram-pozitive, care sunt capabile sa transforme glucidele (zaharurile) in acid lactic prin procesul de fermentatie, de unde si denumirea. Aceasta productie de acid lactic practic scade pH-ul mediului in care traiesc, inhiband astfel dezvoltarea speciilor bacteriene patogene si contribuind, prin diferite mecanisme, la protectia organismului.
Unde se gaseste in mod natural?
Speciile de Lactobacillus sunt prezente in:
- in tractul gastrointestinal;
- in flora vaginala;
- in cavitatea orala;
- in unele alimente fermentate (iaurt, chefir, muraturi, branzeturi maturate).
Rolul lor principal este de a mentine echilibrul microflorei din care fac parte si de a sustine, ca atare, barierele naturale ale organismului.
Cum actioneaza Lactobacillus?
Mecanismele principale prin care aceste probiotice sustin sanatatea sunt urmatoarele:
- competitia cu microorganismele patogene pentru nutrienti si spatiu;
- producerea de substante antimicrobiene (bacteriocine);
- stimularea sistemului imunitar si reglarea inflamatiei;
- intarirea barierei intestinale.
Este important sa mentionam ca exista mai multe tulpini de Lactobacillus, fiecare avand efecte directe, relativ variate, asupra sanatatii. Cele mai studiate, cu beneficii dovedite, sunt:
Lactobacillus acidophilus
Este una dintre cele mai cunoscute tulpini probiotice. Cateva caracteristici principale ale acestei tulpini sunt:
- colonizeaza intestinul subtire si vaginul;
- produce acid lactic si peroxid de hidrogen;
- inhiba cresterea unor microorganisme precum Escherichia coli si Candida.
Se administreaza frecvent pentru sustinerea digestiei, reducerea diareei asociate tratamentului cu antibiotice si mentinerea sanatatii vaginale. Studiile arata ca Lactobacillus acidophilus poate chiar sa reduca simptomele de colon iritabil si sa ajute la scadere LDL-colesterolului, ca urmare a metabolizarii sarurilor biliare.
Lactobacillus reuteri
Aceasta tulpina este remarcabila mai ales prin capacitatea sa de a sintetiza o substanta care are actiune antimicrobiana numita reuterina. Beneficiile sale includ:
- protectie impotriva bacteriilor patogene digestive;
- reducerea inflamatiei intestinale;
- efecte pozitive asupra sanatatii orale.
Numeroase cercetari arata ca Lactobacillus reuteri poate reduce colicile la sugari si poate scurta durata episoadelor de diaree infectioasa. Unele studii mai indica si beneficii in ameliorarea sau tratarea gingivitei si a bolii parodontale.
Lactobacillus rhamnosus
Una dintre cele mai bine documentate tulpini este Lactobacillus rhamnosus GG. Cateva dintre caracteristicile principale ale sale sunt:
- rezistenta crescuta la aciditatea gastrica;
- adera eficient la mucoasa intestinala;
- stimuleaza raspunsul imun.
Acest probiotic se foloseste frecvent pentru prevenirea diareei asociate antibioticelor, insa pare sa aiba eficienta si in reducerea alergiilor la copii si sustinerea sanatatii intestinale. Studiile din reviste medicale de renume arata ca aceasta tulpina reduce semnificativ riscul de diaree asociat tratamentului cu antibiotice.
Care sunt beneficiile suplimentarii cu Lactobacillus?
Suplimentarea cu aceste probiotice are numeroase beneficii pentru sanatate, confirmate printr-o serie de studii extinse, observationale. La modul ideal, bineinteles, suplimentarea se face doar la recomandarile medicului, in contexte specifice.
Sustinerea sanatatii digestive
Cel mai cunoscut beneficiu este echilibrarea florei intestinale. Lactobacillus poate:
- reduce balonarea, amelioreaza constipatia sau diareea;
- imbunatati digestia lactozei.
Studiile arata ca administrarea probioticelor cu Lactobacillus reduce durata diareei acute (si nu doar la copii, ci si la adulti). In sindromul de intestin iritabil, unele tulpini reduc durerea tipica abdominala si frecventa episoadelor diareice prin ameliorarea inflamatiei locale.
Protectia in timpul si dupa tratamentul cu antibiotice
Antibioticele distrug bacteriile patogene, intr-adevar, dar au efecte negative si asupra bacteriilor benefice. Consecintele pot include:
- diaree;
- infectii cu Candida;
- disbioza intestinala.
Cercetarile arata ca tulpini precum Lactobacillus rhamnosus GG reduc semnificativ riscul, atat la copii, cat si la seniori. Probioticele se administreaza la 2–3 ore dupa antibiotic. Mai mult, in unele studii s-a observat ca probioticele chiar imbunatatesc activitatea antibioticelor.
Sustinerea sistemului imunitar
Microbiomul intestinal joaca un rol esential in imunitate. Lactobacillus contribuie la:
- stimularea productiei de anticorpi;
- activarea celulelor imune;
- reducerea inflamatiei cronice.
Unele studii au observat chiar o reducere a frecventei infectiilor respiratorii la persoanele care au luat regulat probiotice, in special in sezonul rece.
Sanatatea vaginala si urogenitala
Flora vaginala sanatoasa este dominata de specii de Lactobacillus. Acestia au rolul de a:
- mentine pH-ul acid la acest nivel;
- preveni multiplicarea bacteriilor patogene;
- reduce riscul de vaginoza bacteriana.
Studiile arata ca suplimentarea orala sau chiar administrarea locala tinde sa reduca semnificativ recurenta infectiilor vaginale, mai ales atunci cand este asociata cu tratamentul medical clasic.
Efecte asupra sanatatii mentale
Conceptul de „psihobiotice” este unul relativ recent, dar care nu ar trebui subestimat. Astfel, s-a observat ca anumite tulpini de Lactobacillus:
- influenteaza neurotransmitatori precum serotonina;
- reduc inflamatia sistemica;
- pot ameliora anxietatea si depresia;
- pot imbunatati atentia, concentrarea si memoria.
Unele cercetari indica ameliorarea anxietatii, stresului si depresiei usoare dupa administrare pe termen lung, dar este destul de dificil de stabilit o legatura clara de cauzalitate.
Ajuta la ameliorarea simptomelor alergice
Exista studii care sustin ca suplimentarea cu astfel de probiotice reduce atat riscul de a dezvolta o alergie, cat si simptomele asociate unei alergii. Acest lucru sustine, inca o data, rolul pe care il are microflora intestinala in modularea raspunsului imun.
Posibile beneficii metabolice
Exista dovezi destul de solide care sustin ca Lactobacillus poate:
- contribui la reglarea glicemiei;
- reduce colesterolul;
- influenta greutatea corporala.
Desi rezultatele sunt promitatoare, acestea difera intre tulpini si, sub nicio forma, nu inlocuiesc tratamentul medical pentru diabet si dislipidemii.
Cum se utilizeaza Lactobacillus?
Administrarea corecta depinde de scopul utilizarii si de recomandarea specialistului. Exista o serie de forme de administrare – capsule sau comprimate, pulberi, picaturi (pentru copii). Uzual suplimentele indica concentratia in UFC (unitati formatoare de colonii), adica practic numarul de bacterii vii.
Probioticele cu Lactobacillus se administeaza inainte sau dupa masa. Daca se urmeaza terapia cu antibiotice, se administreaza la 2–3 ore dupa administrare antibioticului. In ceea ce priveste durata administrarii probioticelor cu Lactobacillus, aceasta poate varia:
- 7–14 zile pentru diaree acuta;
- 1–3 luni pentru echilibrarea microbiiomului.
Pentru afectiuni cronice, medicul poate recomanda administrare probioticelor mai mult timp.
Lactobacillus la copii si sugari
Unele tulpini sunt sigure spre a fi administrate inca din primele luni de viata. Indicatii frecvente sunt urmatoarele:
- colici;
- diaree;
- prevenirea dermatitei atopice;
- prevenire alergiilor.
Totusi, se recomanda a fi administrate doar la indicatiile medicului pediatru.
Exista atentionari si riscuri in ceea ce priveste administrarea de Lactobacillus?
Probioticele sunt in general foarte sigure, insa anumite situatii impun precautie. Spre exemplu, in primele zile de administrare pot aparea simptome precum:
- balonare;
- gaze;
- disconfort abdominal usor.
Acestea sunt temporare si dispar pe masura ce flora intestinala se adapteaza. Suplimentarea cu Lactobacillus ar trebui facuta cu prudenta in cazul:
- pacientilor imunocompromisi (diabet, HIV/SIDA, tratament cronic cu corticosteroizi);
- celor cu boli foarte severe;
- pacientilor cu catetere venoase centrale;
- pacientilor cu sindromul intestinului scurt;
- pacientilor cu valvulopatii;
- sugarilor nascuti prematur;
- pacientilor cu pancreatita acuta severa;
- pacientilor cu boli inflamatorii intestinale in puseuri acute.
Majoritatea studiilor indica un profil bun de siguranta in sarcina si in timpul alaptarii, insa este de dorit ca administrarea de Lactobacillus sa se faca doar la indicatiile medicului. De exemplu, unele tulpini sunt investigate pentru reducerea riscului de alergii la nou-nascut, in cazul in care viitoarea mamica le ia in timpul sarcinii.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
