Disbioza intestinala defineste dezechilibrul microbiotei intestinale, adica al microorganismelor care traiesc in mod normal in tubul digestiv. Desi nu este considerata o boala in sine, disbioza intestinala este asociata cu numeroase afectiuni digestive si metabolice.
Alimentatia, administrarea antibioticelor si stilul de viata influenteaza direct compozitia florei intestinale, iar modificarea acesteia poate favoriza aparitia unor simptome precum balonarea, diareea sau constipatia.
Ce este disbioza intestinala si cum apare?
„Intestinul uman gazduieste trilioane de bacterii, virusuri si fungi care alcatuiesc microbiota intestinala. In conditii normale, aceste microorganisme coexista intr-un echilibru destul de dinamic, dar pastreaza starea de echilibru, si indeplinesc numeroase functii importante pentru organism”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Microbiota intestinala contribuie la:
- digestia unor componente alimentare;
- producerea acizilor grasi cu lant scurt (SCFA), importanti pentru sanatatea colonului;
- sinteza unor vitamine, precum vitamina K si anumite vitamine din complexul B;
- dezvoltarea si reglarea sistemului imunitar;
- protectia impotriva bacteriilor patogene;
- mentinerea integritatii barierei intestinale.
„Disbioza intestinala apare atunci cand acest echilibru este afectat. Numarul bacteriilor benefice scade, iar microorganismele oportuniste sau potential patogene se pot inmulti excesiv. In consecinta, este potentata inflamatia locala, este modificata digestia si poate fi afectata chiar permeabilitatea intestinala”, explica dr. Ioana Scripca.
Care sunt cauzele care duc la disbioza intestinala?
Numerosi factori pot modifica microbiota intestinala. De cele mai multe ori, disbioza intestinala este rezultatul actiunii combinate a alimentatiei, tratamentelor medicamentoase si stilului de viata.
Administrarea antibioticelor
„Tratamentul cu antibiotice este una dintre cele mai frecvente cauze de disbioza. Aceste medicamente distrug intr-adevar bacteriile responsabile de infectie, insa afecteaza si bacteriile benefice din intestin. Astfel, diversitatea microbiotei scade, iar bacteriile rezistente sau alte microorganisme oportuniste pot prolifera”, explica dr. Ioana Scripca. Riscul este mai mare in cazul tratamentelor la intervale scurte de timp sau de lunga durata.
Alimentatia dezechilibrata
Dieta influenteaza profund compozitia microbiotei. Sunt asociate cu disbioza intestinala mai ales:
- consumul excesiv de zahar rafinat;
- produsele ultraprocesate;
- aportul redus de fibre;
- excesul de grasimi saturate;
- consumul redus de fructe si legume.
„In lipsa fibrelor alimentare, bacteriile produc mai putini acizi grasi cu lant scurt, compusi importanti pentru sanatatea mucoasei intestinale”, explica dr. Ioana Scripca.
Stresul cronic
Intestinul si creierul comunica permanent prin intermediul axei intestin–creier. Stresul sustinut poate modifica:
- motilitatea intestinala;
- secretiile digestive;
- permeabilitatea intestinala;
- raspunsul imun local.
Toate aceste modificari favorizeaza dezechilibrul microbiotei si cresc riscul de disbioza intestinala.
Consumul de alcool si fumatul
Consumul excesiv de alcool si fumatul modifica mediul intestinal si favorizeaza inflamatia. In timp, acestea pot reduce bacteriile benefice si pot favoriza dezvoltarea microorganismelor oportuniste, crescand riscul de disbioza intestinala.
Infectiile digestive
„Infectiile bacteriene, virale sau parazitare pot modifica temporar sau chiar pe termen lung compozitia microbiotei. Dupa unele gastroenterite, flora intestinala isi poate reveni greu, iar simptome precum balonarea sau tulburarile de tranzit sa persiste luni intreg”, explica dr. Ioana Scripca.
Tulburarile sistemului imunitar si alte afectiuni
Persoanele cu boli inflamatorii intestinale, imunodeficiente, diabet zaharat sau anumite predispozitii genetice pot dezvolta mai usor disbioza intestinala.
„De asemenea, reducerea aciditatii gastrice, modificarile secretiei biliare si incetinirea tranzitului intestinal pot favoriza colonizarea excesiva cu bacterii in segmente unde acestea nu ar trebui sa existe”, adauga dr. Ioana Scripca.
Ce simptome apar in disbioza intestinala?
Manifestarile in caz de disbioza intestinala sunt variabile si nespecifice. De cele mai multe ori, simptomele se suprapun cu cele ale altor afectiuni digestive. Cele mai frecvente sunt:
- balonare;
- senzatie de abdomen umflat;
- exces de gaze intestinale;
- dureri sau crampe abdominale;
- diaree;
- constipatie;
- alternanta diaree–constipatie;
- digestie dificila;
- intoleranta la anumite alimente.
In unele situatii pot aparea si manifestari generale asociate cu disbioza intestinala;
- oboseala persistenta;
- dificultati de concentrare („ceata mintala”);
- fluctuatii ale greutatii;
- carente nutritionale prin absorbtie deficitara.
„Unele studii sugereaza ca disbioza intestinala poate favoriza inflamatia sistemica prin cresterea permeabilitatii intestinale si trecerea unor componente bacteriene in circulatie, insa mecanismele sunt inca intens studiate”, adauga dr. Ioana Scripca.
Cum se stabileste diagnosticul de disbioza intestinala?
Disbioza intestinala nu poate fi diagnosticata doar pe baza simptomelor. Medicul va corela manifestarile clinice cu istoricul pacientului si va exclude alte afectiuni digestive care pot produce simptome similare, precum sindromul de intestin iritabil, boala celiaca, intolerantele alimentare sau bolile inflamatorii intestinale.
Analiza pentru disbioza intestinala
In ultimii ani au devenit disponibile teste de analiza a microbiomului intestinal, realizate din probe de materii fecale. Acestea pot evalua:
- diversitatea bacteriana;
- predominanta anumitor specii;
- raportul dintre bacteriile benefice si cele oportuniste;
- uneori, productia unor metaboliti bacterieni.
„Totusi, este important de stiut ca nu exista inca un test standardizat care sa confirme sau sa excluda definitiv diagnosticul de disbioza intestinala. Rezultatele trebuie interpretate cu prudenta si intotdeauna in contextul simptomelor si al evaluarii clinice”, adauga dr. Ioana Scripca.
Care sunt optiunile de tratament pentru disbioza intestinala?
Tratamentul disbiozei urmareste refacerea echilibrului microbiotei si tratarea cauzei care a determinat dezechilibrul. Nu exista o schema unica valabila pentru toti pacientii cu disbioza intestinala, iar abordarea este individualizata, in functie de simptome si de afectiunea asociata.
Modificarea alimentatiei
Alimentatia reprezinta una dintre cele mai eficiente metode de sustinere a microbiotei intestinale. Pacientilor cu disbioza intestinala li se recomanda:
- consum crescut de legume si fructe;
- cereale integrale;
- leguminoase;
- alimente bogate in fibre;
- reducerea zaharului si a produselor ultraprocesate;
- limitarea grasimilor saturate.
Fibrele sunt transformate de bacteriile intestinale in acizi grasi cu lant scurt (SCFA), compusi care hranesc celulele colonului si contribuie la reducerea inflamatiei.
Bacteriile bune
Probioticele sunt microorganisme vii care, administrate in cantitati adecvate, pot avea efecte benefice asupra sanatatii.
Cele mai studiate tulpini cu eficienta in caz de disbioza intestinala sunt:
- Lactobacillus;
- Bifidobacterium;
- Saccharomyces boulardii.
Acestea pot fi utile in anumite situatii, precum diareea asociata antibioticelor sau unele tulburari digestive. Totusi, eficienta difera in functie de tulpina utilizata si de afectiunea tratata.
Prebioticele
Prebioticele sunt fibre nedigerabile care reprezinta hrana pentru bacteriile benefice. Printre cele mai cunoscute se numara:
- inulina;
- fructooligozaharidele (FOS);
- galactooligozaharidele (GOS).
Acestea stimuleaza dezvoltarea bacteriilor benefice si contribuie la refacerea microbiotei.
Sinbioticele
Sinbioticele combina bacteriile bune cu prebioticele, avand scopul de a creste sansele de colonizare si supravietuire a bacteriilor benefice in intestin.
Tratamentul cauzei
Atunci cand exista o cauza identificabila pentru disbioza intestinala, aceasta trebuie tratata corespunzator. In anumite situatii pot fi necesare:
- antibiotice tintite, daca exista o suprapopulare bacteriana sau o infectie documentata;
- antifungice, in cazul unor infectii fungice;
- tratamentul bolii inflamatorii intestinale sau al altei afectiuni asociate.
Transplantul de microbiota fecala (FMT)
Transplantul de microbiota fecala presupune transferul microbiotei intestinale de la un donator sanatos catre pacientul cu disbioza intestinala.
„In prezent, aceasta procedura este recomandata in principal pentru infectiile recurente cu Clostridioides difficile care nu raspund la tratamentele conventionale. Desi este studiata si in alte afectiuni asociate cu disbioza intestinala, utilizarea sa in aceste situatii este inca limitata”, ne explica dr. Ioana Scripca.
Alimente recomandate persoanelor cu disbioza intestinala
Alimentatia variata si bogata in fibre sustine diversitatea microbiotei si favorizeaza dezvoltarea bacteriilor benefice. Persoanelor cu disbioza intestinala li se recomanda in special:
- legume de toate tipurile;
- fructe proaspete;
- ovaz;
- orz;
- cereale integrale;
- fasole;
- linte;
- naut;
- seminte de in;
- seminte de chia;
- nuci si migdale;
- iaurt cu culturi vii;
- chefir;
- muraturi fermentate natural (fara exces de sare);
- varza murata;
- usturoi;
- ceapa;
- praz;
- sparanghel;
- banane usor verzi;
- ulei de masline extravirgin.
Alimente interzise persoanelor cu disbioza intestinala
Nu este necesara excluderea completa a unor alimente, insa este recomandata limitarea celor care favorizeaza inflamatia si reduc diversitatea microbiotei. Persoanele cu disbioza intestinala ar trebui sa consume cat mai rar:
- dulciuri concentrate;
- bauturi indulcite;
- produse ultraprocesate;
- fast-food;
- mezeluri;
- prajeli;
- chipsuri;
- produse de patiserie industriala;
- alcool;
- grasimi trans;
- alimente foarte bogate in zahar rafinat;
- produse cu numerosi aditivi alimentari.
Sfaturi pentru a preveni disbioza intestinala
Preventia incepe prin protejarea microbiotei intestinale si evitarea factorilor care ii reduc diversitatea. Se recomanda:
- administrarea antibioticelor numai la recomandarea medicului;
- tratamentul cu probiotice in timpul si dupa cel cu antibiotice;
- consumul zilnic de alimente bogate in fibre;
- includerea alimentelor fermentate in dieta, daca acestea sunt tolerate;
- hidratarea corespunzatoare;
- activitate fizica regulata;
- reducerea stresului prin tehnici de relaxare;
- limitarea consumului de alcool;
- renuntarea la fumat;
- somnul suficient si, mai ales, de calitate.
„Flora intestinala este un ecosistem complex, viu si dinamic, iar mentinerea unui stil de viata sanatos reprezinta cea mai eficienta metoda prin care ii putem sustine echilibrul si functionarea normala”, concluzioneaza dr. Ioana Scripca.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
