Palpitatiile sunt senzatii prin care bataile inimii devin neobisnuit de evidente: inima pare sa bata prea repede, prea puternic, neregulat sau „sa sara” cate o bataie. De cele mai multe ori, cauza este benigna, insa modificarea nivelurilor de potasiu, magneziu, calciu sau sodiu poate destabiliza activitatea electrica a inimii si poate favoriza aritmii.
„Dezechilibrele electrolitice trebuie neaparat confirmate prin analize, deoarece administrarea necontrolata si nejustificata a suplimentelor poate agrava problema”, explica dr. Ioana Scripca.
Ce sunt palpitatiile si care este legatura cu dezechilibrele electrolitice?
Palpitatiile reprezinta perceperea constienta a batailor inimii. Ele pot dura cateva secunde sau minute si se pot simti in piept, gat ori la baza gatului. Pot aparea in repaus, in timpul efortului sau noaptea.
„Electrolitii sunt minerale cu sarcina electrica implicate in transmiterea impulsurilor nervoase, contractia musculara si mentinerea ritmului cardiac. Potasiul, magneziul, calciul si sodiul controleaza deplasarea ionilor prin membranele celulelor cardiace. Cand valorile lor devin prea mici sau prea mari, modul in care este format si condus impulsul electric se modifica”, adauga dr. Ioana Scripca.
Dezechilibrele electrolitice nu reprezinta singura cauza a palpitatiilor. Acestea mai pot aparea din cauza stresului, consumului de cofeina, anemiei, febrei, afectiunilor tiroidiene, deshidratarii sau unor boli cardiace.
Modificarile potasiului
Potasiul contribuie la revenirea celulei cardiace la starea electrica de repaus dupa fiecare bataie. Dezechilibrele electrolitice ale potasiului sunt o cauza frecventa pentru palpitatii.
Hipokaliemia, adica nivelul prea mic al potasiului, poate aparea dupa varsaturi, diaree, transpiratii abundente sau administrarea anumitor diuretice. Aceasta prelungeste repolarizarea cardiaca si favorizeaza aparitia impulsurilor electrice premature. Pot aparea extrasistole, tahicardie, slabiciune musculara si crampe.
Hiperkaliemia, adica excesul de potasiu, este intalnita mai ales in boala renala, diabet, insuficienta cardiaca sau in timpul unor tratamente care reduc eliminarea potasiului. In formele severe incetineste conducerea impulsurilor si poate provoca aritmii amenintatoare de viata ori oprirea inimii. Atat valorile foarte mici, cat si cele foarte mari necesita tratament medical.
Modificarile magneziului
Magneziul stabilizeaza membranele celulare si participa la reglarea canalelor de potasiu si calciu. Deficitul poate aparea in urma diareii prelungite, consumului cronic de alcool, malnutritiei, bolilor intestinale sau administrarii unor diuretice.
„Hipomagneziemia favorizeaza palpitatiile si aritmiile rapide, inclusiv torsada varfurilor, o forma periculoasa de tahicardie ventriculara. Totodata, deficitul de magneziu face mai dificila corectarea hipokaliemiei, motiv pentru care cele doua valori sunt adesea evaluate impreuna”, adauga dr. Ioana Scripca.
Modificarile calciului
Calciul participa la contractia muschiului cardiac si la faza de platou a potentialului de actiune. Dezechilibrele electrolitice ale calciului, atat in forma deficitului, cat si excesului, Atat deficitul, pot modifica durata impulsului electric si forta de contractie a inimii.
Valorile anormale se pot asocia cu:
- furnicaturi in jurul gurii;
- spasme sau crampe musculare;
- slabiciune;
- confuzie;
- modificari ale electrocardiogramei;
- tulburari de ritm.
Problemele glandelor paratiroide, deficitul de vitamina D, boala renala si anumite tumori pot modifica nivelul calciului, cauzand palpitatii.
Modificarile sodiului
Sodiul regleaza volumul lichidelor si contribuie la initierea impulsului electric. Valorile sale anormale sunt legate frecvent de pierderea sau acumularea excesiva de apa, nu de lipsa sarii din alimentatie.
„Hiponatremia sau hipernatremia produc in special simptome neurologice, precum cefalee, confuzie, somnolenta sau convulsii. Palpitatiile pot aparea indirect, prin deshidratare, modificarea volumului circulant sau asocierea cu alte dezechilibre electrolitice”, adauga dr. Ioana Scripca.
Cum stii ca te confrunti cu palpitatii cauzate de dezechilibre electrolitice?
Cauza care duce la palpitatii nu poate fi stabilita numai dupa senzatia resimtita. Palpitatiile provocate de deficitul de potasiu sunt asemanatoare cu palpitatiile cauzate de anxietate, cofeina, hipertiroidism sau fibrilatie atriala. Diagnosticul se bazeaza pe simptome, factorii de risc, analize si evaluarea ritmului cardiac.
Analizele de sange
Panelul electrolitic (ionograma) masoara de obicei sodiul, potasiul, clorul si bicarbonatul. In functie de situatie, medicul solicita separat magneziul, calciul, fosforul si testele functiei renale. Pentru identificarea cauzelor care pot duce la palpitatii se mai pot recomanda si:
- glicemia;
- hemoleucograma;
- hormonii tiroidieni;
- creatinina si ureea;
- analizele hepatice;
- nivelurile anumitor medicamente.
Testarea este esentiala deoarece unele dezechilibre electrolitice nu provoaca simptome pana cand nu devin severe.
Electrocardiograma
Electrocardiograma inregistreaza activitatea electrica a inimii. Aceasta poate evidentia extrasistole, fibrilatie atriala, tahicardie, incetinirea conducerii sau modificari sugestive pentru anomalii ale electrolitilor. Daca episodul nu apare in timpul consultatiei, medicul poate recomanda un dispozitiv holter, care monitorizeaza ritmul timp de 24–72 de ore sau mai mult.
Simptomele asociate
Dezechilibrele electrolitice devin mai probabile cand palpitatiile sunt insotite de:
- crampe sau spasme musculare;
- slabiciune pronuntata;
- tremuraturi;
- furnicaturi;
- oboseala neobisnuita;
- ameteala;
- greata;
- confuzie;
- scaderea cantitatii de urina.
Factori de risc pentru dezechilibre electrolitice
Suspiciunea creste daca palpitatiile apar dupa:
- varsaturi sau diaree prelungita;
- transpiratie abundenta;
- efort fizic desfasurat pe caldura;
- deshidratare;
- administrarea diureticelor;
- folosirea laxativelor in exces;
- consumul cronic de alcool;
- boala renala;
- regimuri alimentare foarte restrictive.
Care sunt optiunile de tratament pentru palpitatiile cauzate de dezechilibre electrolitice?
Tratamentul depinde rezultatul analizelor pentru dezechilibre electrolitice, severitatea modificarii, rezultatul ECG-ului si cauza dezechilibrului. Obiectivul este corectarea prudenta a valorilor si prevenirea recurentei.
Corectarea potasiului
In hipokaliemia usoara sau moderata, medicul poate recomanda potasiu administrat oral si tratarea pierderilor digestive ori renale. Administrarea intravenoasa este rezervata formelor severe, aritmiilor sau situatiilor in care pacientul nu poate inghiti.
„Potasiul nu trebuie luat preventiv fara analize. Excesul este periculos, in special la persoanele cu boala renala sau aflate sub tratament cu anumite medicamente pentru hipertensiune si insuficienta cardiaca”, adauga dr. Ioana Scripca.
Corectarea magneziului
Suplimentele orale sunt folosite in deficitele usoare. In aritmiile severe, inclusiv torsada varfurilor, magneziul poate fi administrat intravenos intr-un mediu medical, cu monitorizarea ritmului si a functiei renale.
„Corectarea simultana a magneziului este importanta atunci cand hipokaliemia nu raspunde la tratamentul cu potasiu”, adauga dr. Ioana Scripca.
Corectarea calciului si sodiului
Calciul intravenos este folosit numai in anumite urgente, precum hipocalcemia simptomatica severa sau unele complicatii ale hiperkaliemiei. Nu reprezinta un remediu general pentru palpitatii.
Tulburarile sodiului se corecteaza lent si atent. Modificarea prea rapida poate produce leziuni neurologice grave. Tratamentul poate include ajustarea lichidelor, solutii perfuzabile sau limitarea aportului de apa, in functie de cauza.
Sarurile de rehidratare orala
Solutiile de rehidratare orala sunt utile cand pierderile de apa si electroliti sunt provocate de diaree, varsaturi sau transpiratie abundenta. Acestea contin proportii echilibrate de glucoza si saruri care favorizeaza absorbtia intestinala.
„Bauturile energizante si produsele sportive nu sunt echivalente cu sarurile de rehidratare si pot contine mult zahar sau cofeina, substanta care poate accentua palpitatiile”, mai adauga dr. Ioana Scripca.
Tratarea cauzei
Pentru prevenirea episoadelor, pot fi necesare:
- ajustarea diureticelor sau laxativelor;
- tratarea varsaturilor si diareii;
- controlul bolii renale sau endocrine;
- reducerea consumului de alcool;
- corectarea tulburarilor alimentare;
- adaptarea efortului fizic in zilele foarte calde.
Medicamentele prescrise nu trebuie intrerupte din proprie initiativa.
Cand se recomanda consultul medical?
Se recomanda consultul medical daca palpitatiile reapar, dureaza mai mult de cateva minute, devin mai frecvente sau apar dupa inceperea unui tratament nou. Evaluarea este necesara si in prezenta bolii renale, cardiace sau a pierderilor digestive prelungite.
Ajutorul medical de urgenta ar trebui solicitat cand palpitatiile sunt insotite de:
- durere sau senzatia de presiune in piept;
- dificultati de respiratie;
- lesin ori senzatie de lesin;
- confuzie;
- slabiciune brusca;
- puls foarte rapid sau profund neregulat;
- convulsii;
- transpiratii reci.
Palpitatiile asociate cu pierderea starii de constienta sau durerea toracica pot indica o aritmie grava. In astfel de situatii, corectarea eventualelor dezechilibre electrolitice acasa prin suplimentare sau alimentare nu este sigura si nu trebuie sa intarzie evaluarea medicala de urgenta.
sursa foto: shutterstock
Ti-a placut acest articol? Distribuie-l pe:
